Trebuie subliniat că nu există la ora actuală, nicăieri în lume, un medicament sau picături care să ne vindece în câteva zile  sau săptămâni de alergie, fie că este vorba de alergie la ambrozie sau alt tip de alergie.

 Ce este ambrozia şi unde creşte

Dr. Liliana Vereş, şefa Cinicii de Imunologie şi Alergologie, Spitalul Sf. Spiridon Iaşi:”Ambrozia (Ambrosia Artemisiifolia) este o buruiană, o plantă perenă, anuală. Aceasta creste in camp, de-a lungul autostrăzilor, în grădini, în culturile de cereale, dar şi în zonele lăsate în paragină, fiind numită şi iarba pârloagelor. Nu agreează copacii şi vegetaţia deasă. 

În ultimii ani a invadat şi terenurile abandonate si neamenajate din orase.  Astfel, a devenit  acută problema cu polenul de ambrozie care de la an la an creează multe probleme pacienţilor: aceştia suferă intens prezentând fenomene care sunt greu de controlat cu medicamente şi le periclitează activitatea zilnică, puterea de concentrare, efortul fizic şi psihic, activitatea acasă sau la serviciu.

În ce perioadă apare alergia la ambrozie

La noi în ţară,  polenizarea Ambroziei are loc de pe la începutul lunii august (uneori chiar de la mijlocul lunii iulie) până toamna târziu, când vremea devine uşor mai răcoroasă, terminându-se când vremea se răceşte semnificativ (octombrie-noiembrie). Incalzirea globala a accentuat problema, caldura si seceta ducand la crestrea productiei de polen a acestei plante. Ambrozia este o iarbă sălbatică (o buruiană) al cărei polen este împrăştiat de vânt, fiind foarte mic ca dimensiuni şi imposibil de văzut cu ochiul liber. Concentraţia maximă este prezentă în primele ore ale dimineţii, atunci când bate vântul şi în primele ore după furtuni şi ploi, atunci când se usucă şi este ridicat de pe sol de către curenţii de aer.

Simptomele alergiei la Ambrozie

Acestea sunt similare alergiei la orice alt polen: rinită alergică, conjuctivită alergică şi astm alergic. Simptomele pot fi foarte supărătoare: strănut, congestie nazală (obstrucţie, adică nu se poate respira pe nas), mâncărime nazală şi rinoree (fără a fi răcit, nasul curge din ambele nări, ca o apă), până la mâncărime de urechi şi „în cerul gurii”, mâncărime, umflare şi înroşirea ochilor, pierderea treptată sau chiar totală a mirosului, dureri de cap şi de urechi, oboseală cronică, somnolenţă şi stare generală de rău, inclusiv răul astmatic (cu criză de tuse sau sufocare, şuieratul în momentul expirării aerului).

Diferenţa din răceală şi alergie

Reacţia alergică seamănă foarte tare cu o răceală obişnuită. Numai că de cele mai multe ori nu avem febră şi particular pentru recţiile alergice la polen, simptomele sunt ample, extrem de supărătoare: conjunctivită foarte agresivă, simptomatologia nazală este este exacerbată şi pe lângă strănuturi, curs de nas, avem un nas foarte înfundat, oamenii se plâng că nu pot respira, stau treji toată noaptea şi recurg la tot felul de medicamente pentru răceală, fără niciun fel de beneficiu. Dacă vi s-a întâmplat şi anul acesta, şi anul trecut, şi în urmă cu doi ani să răciţi în a doua jumătate a verii, posibil să nu fie viroză, ci alergie.

Diagnosticarea alergiei la ambrozie

Alergenii aeropurtaţi sunt multipli şi uneori nu e uşor să afli cu exactitate care este cel care te afectează. Daca ai semne de rinită alergica (strănut frecvent, nas înfundat, usturimi în ochi) în perioada polenului de ambrozie (august – octombrie) pentru confirmarea alergiei la ambrozie se pot face două tipuri de teste: de sânge sau cutanate.

Testele alergologice de tip sanguin funcţionează prin depistarea în sânge a anticorpilor. Testul alergologic de tip sanguin măsoară nivelul de anticorpi din sânge pe care corpul îi produce ca răspuns la un alergen. Nivelul acestor anticorpi este de regulă mult mai mare în cazul persoanelor care suferă de astm.

Testul alergologic sanguin este indicat în situaţiile în care pacientul nu poate realiza un test alergologic de tip cutanat. Situaţiile în care nu este indicat ca pacientul să facă un test alergologic cutanat apar atunci când persoana respectivă ia anumite medicamente, precum antidepresivele, care reduc eficienţa testului cutanat, atunci când persoana respectivă are probleme dermatologice – eczeme, urticare sau atunci când aceasta suferă reacţii alergice severe.

Testele alergologice cutanate sunt cele mai folosite teste alergologice. Ele sunt folosite pentru a identifica atât alergenii din aer – seminţe, tutun, praf, păr de animale, pene, cât şi alergenii alimentari – ouă, lapte, alune, nuci, stridii sau peşte. De asemenea testul alergologic cutanat este folosit şi pentru a identifica alergiile la medicamente sau la veninul anumitor animale.

Cum se tratează alergia la polen de Ambrozie?

Picăturile sau injecţiile cu extracte alergenice standardizate sunt singurele ce asigură tratamentul etiologic al acestei alergii. Este vorba de un tratament de desensibilizare, singurul care poate avea efect pe termen lung. Toate celelalte tratamente (cu picături sau spray-uri nazale), antihistaminice, uneori chiar cortizon sistemic, sunt tratamente simptomatice, iar la întreruperea lor în timpul sezonului, simptomele reapar, uneori chiar mult mai sever decât la debut.

Pot scăpa vreodată de alergie?

O întrebare frecventă iar răspunsul corect este da, tratamentul cel mai eficient fiind cel de desensibilizare. Din păcate, un astfel de tratament durează. Trebuie subliniat că nu există la ora actuală, nicăieri în lume, un medicament sau picături care să ne vindece în câteva zile  sau săptămâni de alergie.  Într-adevăr, tratamentul de desensibilizare este de lungă durată – poate să dureze şi 5 ani-  şi există riscul ca pacientul să renunţe pe parcurs. Însă în ceea ce priveşte polenurile s-au creat nişte scheme ceva mai prietenoase, tratamentul poate să fie redus şi la 6 luni. Ai 6 luni într-un sezon, 3 luni înainte de sezon şi 3 luni peste sezon în care să urmezi tratamentul specific de desensibilizare, cel puţin trei ani consecutiv.  Sfârşitul lunii octombrie sau chiar luna noiembrie este perioada ideală în care puteţi începe tratamentul adică exact când se termină sezonul alergiilor. Ambrozia, de exemplu produce polen până când temperaturile ating 7, 8 grade. De cele mai multe ori pacientul vine în timpul sezonului când are simptomele cele mai puternice. Atunci nu ai cum să faci  tratament specific de desensibilizare. Se face un tratament simptomatic până trece sezonul. Se administrează în doze şi concentraţii crescătoare tocmai substanţa faţă de care el are aceste reacţii şi dacă faci asta în timpul sezonului riscurile sunt foarte mari. Aşa cum arătam, tratamentul de desensibilizare poate începe la sfârşitul lunii octombrie, la finalul sezonului de polenizare. De ce este indicat un astfel de tratament chiar dacă este de lungă durată? Tocmai pentru ca să nu mai apară an de an aceeaşi problemă. Vorbim de un sezon lung de polenizare, nu te poţi închide în casă. Ceea ce înseamnă că oricum ai să te expui la respectivul polen şi problemele vor apărea în fiecare an, inevitabil, în perioada august-octombrie.  Poţi să–ţi dotezi aerul condiţionat cu filtre speciale, să te speli în permanenţă, să scuturi hainele, să nu aeriseşti în orele de vârf – poţi face toate aceste lucruri zi de zi cu eforturi destul de mari. Reduci expunerea, dar nu o eviţi total. Nu poţi sta închis toată această perioadă. De aceeea, singura soluţie viabilă pe termen lung o reprezintă tratamentul de desensibilizare”.