ANALIZĂ: Treziţi-vă, că e groasă! Ce şansă a ratat Politehnica! Semne de întrebare în Copou

Indiferent de subiectivismele locale şi de faptul că arbitrul Barbu i-a dat lui Olaru în minutul 77 doar cartonaşul galben în locul celui roşu, din capul locului trebuie spus că succesul trupei lui Gigi Becali este incontestabil. Iar dacă luăm în calcul faptul că în prima repriză gazdele au avut, pe lângă golul marcat, încă cinci oportunităţi mari de a înscrie, bucureştenii având şi în actul secund, în care Iaşi a avut superioritate la anumite capitole, mai multe ocazii clare, proporţiile scorului sunt mici.

De ce a pierdut Politehnica, analizăm în cele ce urmează, când vom trage şi câteva semnale de alarmă.

Lipsa curajului, principala cauză a eşecului

Principala cauză a înfrângerii a fost lipsa de curaj, de agresivitate a oaspeţilor, care nu au profitat de slăbiciunile evidente ale „roş-albaştrilor”. Fără vlagă, mai ales în actul secund, după ce joi seară jucaseră şi pierduseră pe un teren sintetic în Danemarca, cu moralul la pământ după criticile dure din ultima perioadă, bucureştenii au dominat, totuşi, net prima repriză şi au fost mult mai periculoşi în al doilea act. Acest lucru a fost posibil şi ca urmare a unei timidităţi excesive a oaspeţilor.

În apărare, singurul lucru pozitiv a fost atenţia de la fazele fixe, cele zece cornere ale liderului negenerând vreun pericol. În rest, chiar dacă Samayoa a arătat ceva calităţi, au fost multe neconcordanţe, chiar elementare, legate de păstrarea liniei, Martac şi Ilie au fost prinşi des pe picior greşit, Ispas a arătat că nu are ritm, iar scutul închizătorului Marchioni a fost util doar parţial în faţa unui Ailenei necopt pentru prima ligă.

În ceea ce priveşte ofensiva, a apărut acelaşi joc care unora le ia ochii, de plimbare a mingii, fără efecte concrete, faptul că Iaşi a dat un gol norocos şi a mai avut o singură ocazie, dintr-o lovitură liberă, spunând totul despre o construcţie în care Luis Phelipe a punctat doar la impresia artistică, Bordeianu e departe de jucătorul pentru care s-a plătit cu puţin timp în urmă peste un milion de euro, iar Jatoba a rămas doar la stadiul de salahor. E drept, nici vârfurile Vojtus şi Gheorghiţă nu au făcut mai nimic, astfel că Târnovanu a şomat.

Nici schimbările nu au adus nimic pozitiv, lucru pe care-l detaliem în continuare.

Tactică neinspirată

Renunţarea la sistemul utilizat în sezonul trecut, 4-3-3 şi trecerea la 4-4-2, cu romb la mijloc, nu a îmbrăcat deloc bine Politehnica în acest start de sezon. Acest lucru a fost vizibil şi pe Arena Naţională, unde, de pildă, Pantea, a urcat des într-o zonă în care interul stânga Bordeianu, fără vlagă, departe de tuşă, nu bloca urcările fundaşului dreapta al gazdelor. Şi cum nici superioritatea numerică de la mijloc nu a avut efecte, FCSB s-a distrat efectiv, în unele momente, protejându-l bine pe Târnovanu şi având numeroase ocazii.

Ciudate au fost şi schimbările de la pauză, care au făcut ca în faţa tandemului de forţă al gazdelor din flancul stâng Olaru – Coman să apară improvizaţiile Vaşvari şi Ispas. Diferenţa uriaşă a fost vizibilă mai ales la golul doi, când Vaşvari, salvat de o execuţie norocoasă la golul oaspeţilor, a arătat încă o dată că nu mai poate ţine ritmul, iar Ispas a gafat decisiv.

Ajungând la deciziile băncii tehnice, lui Leo Grozavu nu-i iese nici insistenţa mizării pe Gheorghiţă, care e doar generos în efort, trecerea de la Liga a III-a la Liga I fiind prea dură, nici mutările mijlocaşilor rutinaţi: Bordeianu nu a dat randament nici ca închizător, nici ca inter, Vaşvari, închizător, a fost folosit inter dreapta duminică. Iar dacă mai amintim de posturile diferite ocupate în etapele trecute de Roman, Luis Phelipe, Jatoba sau Robert Ion e limpede că dirijorul Iaşului nu a găsit ritmul potrivit pentru artiştii orchestrei lui.

Lipsă de disciplină?

La finalul meciului cu FCSB, reporterii Digi Sport au semnalat două faze care nu au picat deloc bine pentru Grozavu. Faptul că Bordeianu a bătut o lovitură liberă dintr-o zonă în care nu el trebuia să execute, mijlocaşul trecând peste ce a spus tehnicianul  şi un dialog mai aprins între Buş şi antrenor. Iar dacă mai amintim că jucătorii de bază din sezonul trecut au început să mârâie, deocamdată doar pe la colţuri, pentru că au fost îndepărtaţi fără să fi primit şanse, e limpede că Leo Grozavu, recunoscut pentru autoritatea lui, trebuie să găsească soluţii rapide pentru a nu pierde frâiele vestiarului.

Prea mult bâlbe legate de lot

Ajungând la capitolul oameni de bază din sezonul trecut, rămâne, pentru unii, o enigmă de ce golgeterii Hlistei şi Harrison au primit puţine şanse înainte de a fi scoşi de pe lista A şi puşi pe lista de transferuri. Un alt semn de întrebare este legat de Jankov, care a fost rezervă duminică, la câteva zile după ce i s-a spus că trebuie să plece. Oricât de profesionist ar fi un fotbalist, e limpede că el nu poate fi cu gândul la echipa care l-a pus pe liber… În aceeaşi situaţie poate fi pus, de pildă, şi Kouadio, folosit în testele de săptămâna trecută de la Vaslui deşi era scos de pe lista A!

Cu Sepsi nu trebuie să pierdem!

Într-un astfel de peisaj, Poli are nevoie de o minte limpede pentru a scoate echipa din groapă. Iar acest lucru trebuie făcut urgent pentru că Iaşi poate obţine punct sau puncte în partida de duminică, din Copou, cu Sepsi Sfântu Gheorghe.

Ajunşi la acest capitol, alibiul programului dificil avut de Iaşi în startul sezonului nu stă în picioare.

Politehnica nu va mai prinde niciodată pe CFR Cluj aşa cum a prins-o în prima etapă şi pe FCSB cum a fost duminică, la câteva zile după un meci european, ca să nu mai vorbim de Farul, care a jucat cu rezervele în duelul cu Iaşi. Pe aceeaşi linie poate fi pusă şi Sepsi, care, lipsită de experienţă europeană şi fără un lot numeros, nu are cum să facă faţă la acelaşi nivel şi pe planul campionatului şi al Conference League. Dar, despre acest subiect, vom discuta mai pe larg în această săptămână.