Caută 
Ar exista tratament cu plasmă la Iași, dar n-avem protocoale. COVID, ajutat de birocrație
7 MIN
La Spitalul de Boli Infecţioase Sfânta Parascheva din Iaşi, au murit în doar două de ore, patru pacienţi diagnosticaţi cu COVID 19. Toţi aveau comorbidităţi, se aflau la Terapie Intensivă şi erau conectaţi la aparatele de ventilaţie mecanică. Poate aveau o şansă în plus însă, dacă ar fi primit anticorpi anti-SARS Cov 2. Anticorpii ar putut fi extraşti de la persoanele vindecate cu aparatul de plasmafereză care zace la Centrul Regional de Transfuzii Sangvină Iaşi. Conducerea găseşte o mie de scuze, iar firma donatoare spune că aparatul putea intra în funcţiune cel puţin de aproape o săptămână.
Încă de la mijlocul lunii martie, imediat după declararea stării de urgenţă pe fondul pandemiei de COVID 19, Florin Hozoc, CEO la Besmax Pharma Distribution SRL, atrăgea atenţia asupra faptului că „mulţi dintre pacienţii români care vor dezvolta în lunile următoare forme severe ale COVID-19 ar putea fi salvaţi dacă li s-ar administra plasmă umană colectată de la pacienţii vindecaţi sau imunoglobulină specific“.
Afirmaţia a fost făcută pe blogul său personal şi era sprijinită de mai multe studii publicate în reviste de specialitate. De exemplu, Florin Hozoc invocă un studiu publicat de prestigioasa revistă Nature, pe 16 martie, ce descrie răspunsul imunitar complex al unui pacient care este infectat cu noul coronavirus. Studiul identifică rolul important pe care îl are dezvoltarea anticorpilor IgM şi IgG în combaterea efectelor nocive ale virusului. Mai exact, după ce organismul uman dezvoltă anticopri IgM si IgG, în maximum 3- 4 zile, starea celui bolnav se ameliorează semnificativ. Prezenţa anticorpilor IgM si IgG la pacienţii vindecaţi i-a determinat pe cercetători să concluzioneze că aceşti anticorpi recoltaţi de la convalescenţi (pacienţii vindecaţi) ar putea fi introduşi în sângele altor pacienţi, pentru a-i ajuta pe aceştia să lupte cu boala, sau chiar în sângele persoanelor neinfectate, pentru a preveni infectarea. La fel cum se întâmplă deja în cazul altor infecţii. De altfel, inclusiv specialiştii de la Institutul Ma tei Balş din Bucureşti au introdus în ghidul pentru tratarea pacienţilor cu SARS CoV2 la capitolul produse recomandate imuno globilină umană şi plasmă de la convalescenţi.
Pe 30 martie, Ministerul Sănătăţii (MS), prin ministrul Nelu Tătaru, a încheiat un protocol de donaţie cu Besmax Pharma Distribution SRL prin care firma se obliga să ofere trei echipamente tip Aurora Plasmapheresis Systems în valoare totală de 63.000 de euro fără TVA, precum şi 3.000 de kituri de colectare în valoare totală de 40.900 de euro fără TVA. Potrivit protocolului, Ministerul Sănătăţii era cel care decidea care sunt cele trei spitale care vor primi aparatele. Iniţial, s-a vorbit de două aparate pentru Bucureşti şi unul pentru Timişoara, dar în urma presiunilor făcute atât politic, cât şi la nivel de sistem medical, Institutul Matei Balş a renunţat la aparatul care ulterior a revenit Iaşului, deci Moldovei. În schimb, tot în protocol sunt prevăzute şi obligaţiile MS pe care, măcar din onestitate, ar fi trebuit să le respecte. În maximum două săptămâni, MS ar fi trebuit să finalizeze protocoalele transfuzionale de recoltare şi testare a plasmei de la pacienţii vindecaţi, înscrierea acestora în Registrul Donatorilor COVID 19 convalescenţi, să încheie protocoalele terapeutice experimentale de administrare a plasmei colectate de la pacienţii vindecaţi, cât şi pentru tratamentul pacienţilor critici şi inclusiv criteriile de selecţie a pacienţilor. Tot în două săptămâni de la semnarea protocolului, MS trebuia să realizeze online atât Registrul Donatorilor COVID, cât şi cel al Receptorilor COVID 19.
Nimic din cele enumerate nu au fost respectate, deşi, în protocol, aproape la fiecare punct se făcea referire la documenţaţii deja existente în Europa, SUA şi China. Abia pe 22 martie, seara, MS a finalizat „Metodologia pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea şi distri buţia a plasmei de la donator vindecat de COVID-19 şi utilizarea monitorizată pentru pacienţii critici cu COVID19 din secţiile ATI“. Câţi români au murit în secţiile de ATI din spitalele din ţară în trei săptămâni? Într-o săptămână de întârziere faţă de termenele din protocol? Tot zeci.
CRTS: nu am fost instruiţi
Pe 16 martie, firma donatoare a adus aparatul în Iaşi. La Bucureşti, cu câteva zile mai devreme, iar la Timişoara, a spus Florin Hozoc, CEO la Besmax Pharma Distribution SRL, situaţia a fost un pic mai complicată. Toate aparatele sunt în perfectă stare de funcţionare, doar să se vrea pornirea lor. „În momentul de faţă sunt funcţionale şi am făcut inclusiv training pentru personalul care le va utiliza, e vorba de cele trei aparate. Două sunt deja instalate la Bucureşti şi la Iaşi încă de pe 16 martie. Deci, de 10 zile. Cel de la Timişoara s-a instalat vineri după mai multe întârzieri pentru că cei de acolo au întârziat procedura de recepţie. Celelalte 15 aparate, pentru că vor fi 18 de toate, vor fi instalate săptămâna aceasta. Pentru ultimele, termenul se eplică prin faptul că nu am avut aprobat protocolul, iar MS ne-a rugat să amânăm instalarea până nu ies actele“, a explicat Florin Hozoc. Cu toate acestea, Iaşul are aparatul minune, are şi 1.000 de kituri, dar degeaba. Conducerea CRTS Iaşi arată ba cu degetul la MS, ba chiar la firma donatoare. „Aceste persoane ar trebui să aibă suficienţi anticorpi pentru ca acest component sanguin să ajungă în secţiile ATI ale spitalelor care vor fi confirmate de către Comisia de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii.
După ce acestea vor fi confirmate, Centrul de Transfuzii va trebui să încheie protocoale în vederea distribuirii acestui tip de component sanguin, dar, pentru acest lucru, spitalele trebuie să ne pună la dispoziţie lista cu pacienţii care au trecut prin această infecţie, pacienţi care ulterior pot deveni donatori de plasmă. Aceştia trebuie să îndeplinească o serie de condiţii de eligibilitate, ca oricare alt donator de sânge. Până în momentul de faţă, noi nu am demarat această acţiune deoarece, dincolo de existenţa aparatului în Cen trul de Transfuzii din data de 16 apri lie, aşteptăm o echipă care să instruiască personalul“, a precizat dr. Lavinia Scripcaru, directorul coordonator al CRTS Iaşi.
Donatorii puşi să facă aiurea naveta
De ce s-a tărăgănat punerea în funcţiune a aparatelor? De ce întârzie încercarea de salvare, chiar şi la nivel experimental, a bolnavilor de COBID 19 în stare gravă? MS a declarat că a luat ceva timp redactarea protocoalelor. „Aici, eu cred că lucrurile puteau să fie făcute mult mai bine şi mai simplu dacă doar copiam ceea ce au scris alţii în protocoale, de exemplu în kitul european. Să ne aducem aminte, că la noi, în februarie, pe definiţia de caz de atunci, dacă aveai simptome uşoare, erai ţinut în casă, în izolare, cu adeverinţă de la medicul de familie. Deci atunci nu se făcea test PCR de confirmare a prezenţei virusului. Atunci şi în Europa şi în SUA se putea colecta plasmă de la orice pacient încadrat în definiţia de caz chiar şi fără confirmare de PCR. Şi asta pentru că în momentul colectării, donatorului i se face un test pentru prezenţa anticorpilor, dar şi care să verifice că nu mai are virusul în sânge. Acest lucru ar fi putut să apară şi la noi în aceste protocoale“, a explicat Florin Hozoc. Acesta a adăugat că, din păcate, în România, s-a preferat, ca de obicei, să se pună multe bariere birocratice.
De exemplu, la noi, donatorii trebuie să facă naveta la cele trei CRTS din ţară, Bucureşti, Iaşi, Timişoara, pentru a salva, după cum arată studiile, cel puţin nouă oameni. Şi asta, pentru că aşa prevăd protocoalele realizate de MS în trei săptă mâni. „La noi, donatorul trebuie să facă două drumuri. Mai întâi merge pentru a fi testat, după care aşteaptă două zile şi apoi merge pentru donare, dacă testele confirmă că este eligibil. Lucrurile acestea puteau fi rezolvate foarte uşor dacă testele acestea ar fi fost făcute gratuit în orice spital sau laborator care are echi pa mente tip Elisa şi pentru care există truse de confirmare a prezenţei anticorpilor antiSARS Cov2, precum şi a măsură rii concentraţiei acestora. În baza acestor teste făcute la orice spital din ţa ră, donatorul se putea prezenta la unul din tre cele trei CRTS“, a subliniat Florin Hozoc.
60 de cadre medicale vindecate vor să doneze
Totuşi, există o speranţă. S-ar putea ca în următoarele zile să avem aplicat tratamentul cu plasmă convalescent la primul pacient. Deocamdată însă, doar pentru Bucureşti. „Din păcate, abia mâine (astăzi – n.r.) se vor face primele donări la Bucureşti. Avem şi pentru Iaşi un medic de la Suceava care s-a vindecat şi care vrea să doneze. De altfel, în Suceava sunt 60 de cadre medicale vindicate şi care vor să vină la Iaşi, la CRTS. Acolo, în schimb, situaţia este mai complicată pentru că fiecare din donator trebuie să obţină acordul de părăsire a localităţii, Suceava fiind zonă închisă. Dacă presupunem că lucrurile vor merge şi la noi ca şi în alte ţări, mâine (astăzi) se va face prima recoltare de plasmă, şi dacă vom avea confirmarea că această plasmă este bună şi sigură, înseamnă că în maximum patru zile de la colectare se poate administra unui pacient eligibil, care fie se află conectat la aparatele de ventilaţie, fie are un prognostic extrem de scăzut şi este în pragul de a intra în Terapie Intensivă“, a adăugat Florin Hozoc.
Publicitate și alte recomandări video
