Ceartă dură între Casa Lavric şi EON. S-a lasat cu dosar şi două plângeri penale

În 2010, o echipă a E.ON a înlocuit sigiliile contoarelor montate la Casa Lavric. Cinci ani mai târziu, o altă echipă a constatat că toate sigiliile unui contor fuseseră înlocuite, iar în cazul altui contor, lipseau. Conform procedurii interne, au fost inventariate receptoarele electrice existente. Lista acestora avea să reprezinte în final cheia cazului.

În inventar au fost trecute 11 receptori electrici, printre care un laptop, un robot de bucătărie, o centrală pe gaz, un feliator, un frigider pentru sucuri şi 45 de becuri.

După două luni, E.ON a estimat un consum neînregistrat de 82.775,2 KWh. Factura a fost însă emisă pentru 54.340 KWh, având o valoare de 45.040 lei. Chiar şi aşa, factura a fost apreciată de Lavric ca nejustificată, acesta refuzând să o achite.

Au urmat plângeri penale reciproce, depuse la Parchetul de pe lângă Judecătorie. Pe de o parte, E.ON l-a acuzat pe administratorul Casei Lavric de furt şi deteriorarea echipamentului de măsurare a energiei electrice livrate.

De cealaltă parte, Victor Lavric îi acuza pe angajaţii E.ON de fals intelectual şi uz de fals, întrucât aceştia ar fi consemnat date nereale, folosite ulterior pentru a i se impune plata unei facturi absurde. În cele din urmă, procurorii au clasat ambele plângeri. Nu găsiseră nicio probă a furtului, iar falsul intelectual, dacă existase, se prescrisese între timp.

„Nu rezultă cu certitudine că a existat o faptă de natură să constituie elementul material al infracţiunii, simpla lipsă a sigiliilor nefiind suficientă pentru a se reţine că echipamentul de măsurare a energiei electrice a suferit modificări de natură a permite consum de energie fără măsurare. Cât priveşte infracţiunea de furt, având în vedere că nu se poate reţine că făptuitorul a urmărit să sustragă energie electrică, fapta sa de a consuma curent electric nu se circumscrie legii penale”, au precizat procurorii în ordonanţa de clasare a plângerii depuse de E.ON.

Latura civilă a cazului a făcut obiectul unei contestaţii înaintate de Lavric la sfârşitul lunii în care primise factura. Procesul s-a prelungit până în 2020, când Curtea de Apel a dispus trimiterea dosarului înapoi la Tribunal, pentru rejudecare. Aici, magistraţii au analizat în detaliu modul în care se ajunsese la factura emisă de E.ON.

Expertiza efectuată a stabilit în primul rând că cele două contoare aveau o eroare ce se încadra în marja legală. Apoi, expertul a apreciat că existase un consum fraudulos de energie electrică, dar că este imposibil de stabilit cu exactitate cantitatea de energie neînregistrată de contor.

În acest caz, conform legii, consumul este stabilit în sistem pauşal, în funcţie de aparatele consumatoare existente. Tocmai aici au identificat judecătorii problema facturii. Inventarul făcut de angajaţii E.ON în februarie 2015 menţiona 11 tipuri de consumatori.

În schimb, fişa de evaluare a energiei electrice în baza căreia fusese emisă factura menţiona 20 de tipuri de receptoare electrice, inclusiv un cuptor de pizza, 7 televizoare, o plită profesională, un malaxor sau un boiler electric ce nu apăreau în inventar. Diferenţa nu era explicată în niciun fel. Prin urmare, nici consumul nu putea fi stabilit cert, nici măcar în sistem pauşal.

Nici expertiza nu era mai clară. Aceasta menţiona doar că E.ON, efectuase corect calculul, fără a face referiri la cele două inventare diferite. Ca urmare, concluziile expertizei au fost respinse de judecători.

Aceştia au dispus stornarea a două facturi, în cuantum total de 52.267 lei. Procesul va continua în ultimă instanţă în faţa Curţii de Apel. Recursul Delgaz Grid SA, numele actual al fostei E.ON, a fost înregistrat luni pe rolul curţii, primul termen al procesului urmând să fie stabilit.