Conducerea DNA Iaşi, preluată de procurorul care l-a trimis în judecată pe şeful Institutului de Cardiologie

Procurorii ieşeni anticorupţie vor începe nou an cu un nou şef. Secţia procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat ieri în unanimitate delegarea în funcţia de procuror-şef al Serviciului Teritorial Iaşi al DNA a Cristinei Chiriac.

Aceasta îşi va intra în pâine pe 11 ianuarie, urmând să conducă DNA Iaşi până la ocuparea funcţiei prin numire, dar nu mai mult de şase luni. Ea o va înlocui în funcţie pe Alina Moraru.

Cristina Chiriac a debutat în magistratură în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, în 2011. După trei ani, ea s-a transferat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, iar în 2015 a fost detaşată la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Vaslui, de unde, în acelaşi an s-a transferat ca procuror în cadrul DNA Iaşi.

Cristina Chiriac a mai candidat la şefia DNA Iaşi, în urmă cu trei ani. Candidatura sa fusese avizată favorabil de conducerea centrală a DNA, dar ulterior ea s-a retras, invocând motive personale.

De numele Cristinei Chiriac s-au legat în ultimii ani mai multe dosare instrumentate la DNA Iaşi, cu rezultate discutabile.

În luna februarie a acestui an, fostul primar al Hârlăului, Constantin Cernescu, fostul viceprimar al oraşului, Florin Ţăpuşă şi fostul şef al poliţiei din localitate, Dumitru Simionescu au fost achitaţi de Curtea de Apel, după ce prin rechizitoriul trimis în instanţă de Cristina Chiriac fuseseră acuzaţi în 2016 de abuz în serviciu.

Achitarea a survenit după ce în primă instanţă, Cernescu fusese condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. În 2018, medicul Grigore Tinică, pe atunci managerul Institutului de Boli Cardiovasculare, a fost trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu, într-un caz în care rechizitoriul afirma că o sală de operaţie reabilitată fusese plătită de două ori.

Dosarul a fost înapoiat de Tribunal procurorilor, pentru refacerea cercetărilor. În ambele cazuri, rechizitoriul se baza pe înregistrări ale convorbirilor telefonice efectuate de SRI, eliminate de judecători din dosar.