Caută 
3 MIN
Sunt persoane care au trecut prin zone declarate de risc: 135 în Italia, unul în China. Acestea sunt monitorizate zilnic prin telefon de cadre medicale. Până la închiderea ediţiei, nicio persoană nu se afla la Iaşi în carantină. Ieri s-a stabilit şi ce se întâmplă cu salariul angajaţilor cărora li se impune izolarea. Primele măsuri de prevenire în spitale: programul de vizitare, restricţionat. Lipsa măştilor şi a echipamentelor de protecţie începe să devină o îngrijorare şi pentru managerii spitalelor: acestea nu mai pot fi găsite nici în depozite
La nivelul judeţului Iaşi, până ieri, 136 de cetăţeni se aflau în izolare voluntară la domiciliu, la sfatul medicilor, ca urmare a tranzitării zonelor afectate de epidemia cu coronavirus. Potrivit purtătorului de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi, Marius Voicescu, nicio persoană din judeţ nu se afla, până aseară la închiderea ediţiei, în carantină. „Cei peste 130 de ieşeni sunt monitorizaţi zilnic prin telefon pentru a se afla starea de sănătate şi dacă există simptomatologia bolii. Bineînţeles că cei izolaţi la domiciliu nu trebuie să intre în contact cu ceilalţi membri ai familiei. Toţi, mai puţin cetăţeanul chinez, sunt veniţi din regiunile afectate ale Italiei“, a declarat Marius Voicescu.
Toate testele efectuate până acum la Spitalului de Boli Infecţioase Iaşi, din probe provenite de la pacienţi ce se află internaţi în alte spitale din regiunea Moldovei, au ieşit negative. De altfel, ieri nu exista niciun cetăţean român pentru care să fi fost confirmată infectarea cu virusul COVID-19. Tot la nivel naţional, numărul persoanelor aflate în carantină se ridică la 26, iar alte 2.077 de persoane sunt monitorizate la domiciliu. De precizat este faptul că în regiunea Lombardia din Italia există aproximativ 200.000 de cetăţeni români, iar în regiunea Veneto, aproximativ 120.000.
Autorităţile atrag atenţia celor care se află în carantină sau sunt izolaţi la domiciliu asupra faptului că, în cazul în care nu respectă restricţiile impuse de lege, în sensul că părăsesc zona de protecţie, pot fi acuzaţi de infracţiunea de „zădărnicire a combaterii bolilor“, faptă pedepsită penal. La nivel naţional au fost deschise deja două dosare penale în acest sens în care sunt implicate patru persoane.
Potrivit instrucţiunilor pentru eliberarea concediilor medicale în caz de carantină, „în scopul prevenirii îmbolnăvirilor, asiguraţii pot beneficia de concediu şi indemnizaţie pentru carantină“. Regulile îi vizează însă pe cei asiguraţi medical în România. Certificatul este eliberat de DSP, iar pe el se precizează perioada de carantină sau izolare. Medicul curant eliberează certificatul de concediu medical pentru carantină, pe durata stabilită în certificatul eliberat de DSP. Demersurile vor fi făcute de persoana suspectă după perioada de carantină/izolare. Certificatele de concediu medical în caz de carantină se pot elibera şi la o dată ulterioară, numai pentru luna în curs sau luna anterioară. Durata concediilor pentru carantină nu diminuează zilele de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecţiuni. Dacă durata perioadei de carantină stabilită de DSP depăşeşte 90 de zile, nu este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale. Cât stă în carantină sau izolare, persoana vizată va avea venitul diminuat. Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru carantină reprezintă 75% din baza de calcul.
În situaţia concediului pentru carantină, nu se aplică restricţia privind durata maximă de 10 zile calendaristice a concediului medical pe care îl poate elibera medicul de familie. Această restricţie este prevăzută doar pentru concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii.
Despre primele măsuri de prevenire în spitalele ieşene, citiți AICI
Silvia CRAUS
