Coronavirusul şi banii UE scot cu forţa şcolile ieşene din secolul trecut

Pandemia prelungită are şi unele efecte pozitive: pe fondul restricţiilor care impun distanţare socială, instituţiile de învăţământ trec mai repede în era digitală, iar firmele atente la aplicaţiile pe fonduri europene au şansa să îşi mărească consistent cifra de afaceri. Totuşi, suprapunerea programelor europene din cele două exerciţii financiare întârzie punerea lor în practică. Cu toate acestea, mulţi directori par mulţumiţi de achiziţii. La fel, şi elevii.

Ghid modificat

Regimul online în care şcolile şi liceele au intrat „cu forţa” în urmă cu un an s-a prelungit peste aşteptări. A devenit evident că şcoală nu se poate face doar cu ce avem pe-acasă şi/sau cu ce mai găsesc administraţiile locale să aloce din bugetele proprii. De altfel, doar cele cu stare au găsit, dar majoritatea, nu. Salvarea a venit târziu, dar mai bine aşa decât niciodată. O mică modificare a Programului Operaţional Competitivitate a deschis drumul dotării şcolilor cu echipament didactic modern şi conectării acestor instituţii la internet. Mai multe unităţi de învăţământ au intrat astfel, la propriu, în mileniul 3, după ce la fel de multe şcoli fuseseră renovate şi dotate în ultimii ani cu tot ce trebuie – mai puţin cu echipamentul necesar predării şi testării online.

Un ordin al ministrului Fondurilor Europene, emis pe 30 octombrie 2020 în baza unei ordonanţe adoptate de guvern cu două luni mai devreme (144/2020), a modificat Ghidul solicitantului aferent Acţiunii 2.3.3 (Îmbunătăţirea conţinutului digital şi a infrastructurii Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor sistemice inclusiv în domeniul e-educaţie, respectiv creşterea gradului de utilizare a internetului). Practic, a fost lărgită lista solicitanţilor – cu parteneriatele dintre inspectorate şcolare judeţene şi şcoli, de exemplu – iar alocarea a crescut de la 100 la 150 de milioane de euro.

1921 de cereri pentru finanţare pe final de an şcolar

Potrivit informaţiilor furnizate de Autoritatea pentru Digitalizarea României, pentru apelul 2 aferent Acţiunii 2.3.3 (deschis în perioada 2 noiembrie 2020 – 1 februarie 2021), în platforma MySMIS s-au înregistrat 1921 proiecte. Dintre acestea, 103 cereri de finanţare au venit din judeţul Iaşi. În cele 98 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţ funcţionează 649 de unităţi de învăţământ – dintre care 225 au personalitate juridică, adică pot să facă achiziţii directe.

Putem spune că, prin acest program, elevii din mai mult de o treime din şcolile şi liceele ieşene vor avea acces la învăţământ în format digital. „Vor avea”, pentru că, deşi contractele au fost încheiate de câteva luni pe platforma de achiziţii publice (SEAP), solicitările de finanţare încă nu au primit OK-ul din partea Autorităţii de Management.

Dar asta nu e o problemă, pentru că acest apel permite achiziţiile imediat după depunerea cererii de finanţare. Cererile de oferte se bazează pe aşa-numita clauză suspensivă, care permite anularea procedurii de achiziţie în lipsa sursei de finanţare. Ceea ce nu este cazul, pentru că „sumele angajate prin utilizarea mecanismului supracontractării şi care nu pot fi decontate din alocarea Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020 sunt suportate din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Fondurilor Europene, în calitate de autoritate de management a POC 2014-2020 şi din resursele alocate de Comisia Europeană pentru combaterea pandemiei – REACT-EU”, se arată în ordonanţa menţionată.

Încă nimic la orizont

Prin urmare, şcoli şi primării au trecut la achiziţii, uneori în paralel cu un alt pachet – finanţat de data asta prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, dar prevăzut în aceeaşi Ordonanţă de urgenţă 144/2020: dezinfectanţi, măşti de protecţie, combinezoane şi chiar containere sanitare mobile necesare unităţilor de învăţământ.

Pentru echipamentele digitale, selecţia aplicaţiilor e în toi, iar tabletele, laptopurile şi tablele interactive abia încep să vină.

Primarul comunei ieşene Hălăuceşti, de exemplu, unde efectivul şcolar şi preşcolar numără aproximativ 600 de copii, ne-a spus că aşteaptă la sfârşitul lunii martie prima tranşă de tablete conectate la internet. Petru Burbulea (FOTO) a precizat că au mai fost cumpărate 100 de tablete la începutul anului şcolar, iar acum vor veni încă 600, plus 30 de laptopuri pentru profesori. Achiziţia se desfăşoară prin procedura participării simplificate, în cadrul căreia trei oferte au fost înscrise în cursa care începe de la o valoare estimată de 706 mii lei.

În cealaltă parte a judeţului, spre est, la Ciorteşti, a fost preferată achiziţia directă. „În comună avem puţini copii, iar necesarul nostru ne permite să mergem pe achiziţii directe, în locul procedurii obişnuite de licitaţie”, ne-a explicat Alina Apostol, primarul comunei. Administraţia a solicitat, prin mai multe achiziţii directe, echipament în valoare de aproape 400 de mii de lei pentru şcolile, toate renovate, din comună. Dar, la fel ca omologul său de la Hălăuceşti, primarul de la Ciorteşti nu crede că aparatura va ajunge mai devreme de sfârşitul lunii martie. „Trebuie să aşteptăm ca bugetul de stat să treacă şi prin Consiliul Judeţean”, ne-a mai spus Alina Apostol.

Idei de afaceri

„Ca orice antreprenor, urmăresc orice oportunitate de afaceri”, ne-a spus administratorul unei firme care a prins mai multe achiziţii directe lansate de şcoli şi primării pe Programul Competitivitate. Loredan Florin Ştefan ne-a confirmat existenţa mecanismelor de prefinanţare, care permit autorităţilor contractante să perfecteze achiziţii care urmează să fie puse în practică atunci când intră banii europeni în cont. El ne-a povestit că a discutat cu reprezentanţii mai multor primării despre apelul de proiecte ce vizează dotarea şcolilor, în timp ce firma de consultanţă cu care face echipă i-a consiliat în privinţa aplicaţiilor depuse. „Nu m-am dus cu pile”, a ţinut el să adauge, menţionând că vizitat primării din judeţele Botoşani, Iaşi şi Vaslui.

Apelul a crescut de aproape zece ori cifra de afaceri a firmei. Dacă vânzările societăţii s-au cifrat la 0,45 milioane de lei în primele 10 luni ale anului trecut, cele din următoarele 4 luni, din noiembrie până în februarie 2021, s-au ridicat la 3,8 milioane de lei. Marea majoritate, cele din precontractele pe fondurile de Competitivitate, doar scriptic pentru moment.

Consultanţă: ieftin şi scump

Pe de altă parte, şi firmele de consultanţă au avut de câştigat. Ceea ce este interesant aici e faptul că preţurile oferite pentru aceste servicii variază într-o plajă largă: de la 1680 de lei, suma alocată de Primării precum Ieud şi Băiţa de sub Codru, ambele din Maramureş, la 65.301 lei, alocarea Primăriei Săbăoani, Neamţ.

Costul predefinit al acestor servicii este de 5000 de lei, propusă de minister. În judeţul Iaşi, aceasta a fost limita inferioară a contractelor de consultanţă adjudecate prin ofertare directă, în timp ce maximul a fost stabilit de Primăria Ruginoasa, 48.000 de lei, urmată în ordinea generozităţii de cele din Mironeasa, 43.401 lei, Valea Seacă, 40.147 de lei şi Grajduri, 37.672,80 lei. Toate exemplele, cu excepţia celor minime din Maramureş, sunt contracte încheiate de aceeaşi firmă de consultanţă din Iaşi, care asigură asistenţă inclusiv la procedura de achiziţie.

(Imaginile sunt de la scoli din judet digitalizate déjà, prin eforturi financiare locale. Comenzile pentru digitalizare din text vor fi similare cu cele din imagini, insa)

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.