Caută 
3 MIN
Şefii de state şi de guverne ale ţărilor membre Uniunii Europene au căzut de acord marţi dimineaţă asupra planului prin care sunt alocaţi 750 de miliarde de euro ca răspuns la pandemia care a ucis 135.000 de oameni în Blocul Comunitar şi a afectat economia pe continent. Fondul de relansare economică a UE, compus din granturi în valoare de 390 de miliarde de euro şi împrumuturi de 360 miliarde de euro, se adaugă bugetului pentru următorii şapte ani, Cadrul Financiar Multianual, de 1.074 de miliarde de euro, pentru care, de asemenea, liderii au ajuns la un acord comun. Astfel, pachetul financiar este de 1.820 de miliarde de euro. Înţelegerea a fost încheiată marţi, la ora locală 05.30. La conferinţa de presă care a urmat, Michel a spus: „Am reuşit! Europa este puternică! Europa este unită“.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat ieri dimineaţă, după ce liderii UE au ajuns la un acord, că România a obţinut fonduri în valoare de 79,9 miliarde de euro. „Această sumă de 80 de miliarde de euro va fi folosită pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, şcoli, pentru a moderniza marile sisteme publice, dar o parte semnificativă din aceşti bani vor fi folosiţi pentru relansare, pentru revigorare economică“, a precizat şeful statului.
Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au salutat, într-o conferinţă de presă comună, la Bruxelles, o zi „istorică“ pentru Uniunea Europeană. Europa „poate arăta în continuare ca acţionează împreună“, a declarat Macron. „Am depăşit o etapă majoră“, şi-a exprimat satisfacţia Merkel. „În două luni, am reuşit să construim un consens pentru ca acest plan de relansare fără precedent să devină o decizie şi, astfel, realitate“, a subliniat ea.
Cele cinci puncte slabe ale acordului
Acordul încheiat ieri pentru un plan european de relansare finanţat pentru prima dată prin emiterea de datorie comună reprezintă o turnură istorică, dar el rămâne prea modest în unele aspecte, potrivit unor analişti citaţi de AFP. Aceştia sesizează cel puţin cinci imperfecţiuni ale acordului.
Mai întâi, suma subvenţiilor de care vor beneficia ţările cele mai afectate de pandemie, precum Italia şi Spania. Propunerea de dinaintea summitului prevedea un fond de redresare de 750 de miliarde de euro, împărţit în 500 de miliarde subvenţii şi 250 de miliarde împrumuturi. Dar în faţa opoziţiei grupului aşa-numit al „frugalilor“ – Austria, Olanda, Danemarca, Suedia, cărora li s-a alăturat şi Finlanda – suma subvenţiilor a fost diminuată la 390 de miliarde de euro.
Un alt doilea punct slab al acordului este controlul modului în care beneficiarii vor cheltui banii alocaţi. Pentru a elimina reticenţele frugalilor, care consideră că ţările din Sud sunt prea risipitoare, a fost enunţat un mecanism. Acesta permite uneia sau mai multor state membre care consideră că nu sunt îndeplinite obiectivele fixate în cadrul programelor de reformă cerute în schimbul accesării acestor fonduri să solicite studierea dosarului la un summit european. Este un mecanism „destul de complex“, notează Marta Pilati, care se teme că aceste analize vor dura prea mult timp, iar Anne-Laure Delatte, consilieră la centrul de studii CEPII, crede că „vom deveni şi mai dependenţi de calendarul alegerilor naţionale“.
Un subiect discutat la summit a fost şi condiţionarea accesării fondurilor europene de statul de drept, iar Ungaria şi Polonia au dus o mare bătălie pentru a atenua dispoziţiile pe această temă. Mecanismul convenit „rămâne prea vag“ pentru a fi descurajator, potrivit co-liderului Verzilor din Parlamentul European, Philippe Lamberts. În al patrulea rând, cei 27 de şefi de stat sau de guvern au ratat ocazia de a moderniza modul în care sunt cheltuite fondurile europene. Pentru a ajunge la un acord, programele destinate inovaţiei, economiei digitale şi mediului au scăzut în anvergură.
În fine, în faţa rezistenţei frugalilor, care consideră că plătesc contribuţii prea mari la bugetul UE, liderii europeni au acceptat mărirea semnificativă a rabaturilor de care aceste ţări deja beneficiau. „Dintr-odată, celelalte ţări vor trebui să bage mai adânc mâna în buzunar“, avertizează Marta Pilati.
Îți recomandăm
