O analiză a modului în care s-a transformat structura economiei noastre – ca aport al sectoarelor la formarea de PIB – în ultimul deceniu arată inversarea unor trenduri care au decis schimbarea modelului de dezvoltare: de la bazat pe industrie acum 10 ani, la unul bazat pe consum şi prezenţa statului, în prezent. Asta explică şi deficitele comerciale severe, şi deficitul de cont curent şi creşterea greoaie a valorii adăugate.

Deşi 2021 a adus o uşoară creştere a ponderii industriei în economia României, de la 20% la 21,1%, în ultimul deceniu, ponderea producţiei în PIB a consemnat cel mai accelerat declin din rândul tuturor ramurilor economice, de circa 3,2 puncte procentuale în PIB, reiese din calculele Curs De Guvernare, pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Sectorul construcţiilor a pierdut la rândul său teren, ponderea acestuia reducându-se cu aproape două puncte procentuale. Valoarea adăugată brută produsă de acest sector în PIB a scăzut la un nivel minim de 5,2% în 2017, iar de atunci a revenit pe un trend ascendent, stagnând la 6,6% din PIB în 2020 şi 2021.

Intermedierile financiare s-au prăbuşit în 2021 la un nivel minim istoric, de 1,6% din PIB, la jumătate faţă de nivelul din urmă cu un deceniu. Cel mai bun an pentru acest sector a fost 2013, când a contribuit cu 3,9% la formarea PIB.

Agricultura şi tranzacţiile imobiliare au rămas, de asemenea, în urmă, creşterile din aceste sectoare nereuşind să ţină pasul cu ramurile mai active, aşa încât ponderile acestora la formarea PIB au scăzut cu 0,4 puncte procentuale, respectiv 0,6 puncte procentuale.

Mai jos, ”fotografiile” la momentele 2012 şi 2021, cu un grafic al evoluţiilor principalelor sectoare de-a lungul acestui deceniu:

Cititi materialul complet pe cursdeguvernare.ro