Cum devine cartier de blocuri un hectar de teren la bulevard înregistrat oficial ca parc? Este sau nu vina Primăriei?

Judecătorii au acceptat aprecierea proprietarilor că terenul nici nu ar fi trebuit inclus în acest registru, iar argumentele municipalităţii au fost respinse unul câte unul. Ultima şansă a Primăriei pare a fi recursul, care a intrat ieri pe rolul Curţii de Apel. După cum merg însă lucrurile, slabe şanse să fie întors traseul.

În iulie 2021, Mercur Mary SRL şi Imperia Divizia Construcţii SRL au cumpărat un teren pe bulevardul Nicolae Iorga, în imediata vecinătate a Gării Internaţionale, spre Podul de Piatră.

În acte, terenul avea 10.767 mp; în realitate, doar 9.836 mp, după cum a reieşit din măsurători. Acolo, firmele şi-au exprimat intenţia de a construi spaţii de servicii spre calea ferată şi locuinţe colective spre bulevard, dar s-au lovit de opoziţia municipalităţii.

Şi solicitarea de aprobare a împrejmuirii terenului a fost respinsă de Primărie, ducând la un proces câştigat de investitori. În documentele Primăriei, pe acel teren se află înscris „Parcul Nicolae Iorga”, în suprafaţă totală de 13.170 mp.

Drumul de la „alte terenuri” la „parc”

Principala problemă ridicată de teren şi aflată acum în dezbaterea judecătorilor a fost însă faptul că terenul a fost înscris în Registrul local al spaţiilor verzi aprobat printr-o hotărâre a Consiliului Local în 2018. Aici, terenul face parte din „Parcul Nicolae Iorga”, în suprafaţă totală de 13.170 mp. Or, conform legii, pe spaţiile verzi nu se poate construi.

Cu două luni înaintea vânzării către Mercur Mary şi Imperia SRL, foştii proprietari aflaseră din presă de includerea terenului în categoria spaţiilor verzi şi ceruseră Primăriei detalii cu privire la modul în care terenul era considerat parc.

În actul lor de proprietate, datând din 1994, era inclus în categoria „alte terenuri”. Adresa proprietarilor nu a primit însă niciun răspuns din partea Primăriei. Nu a primit răspuns nici plângerea făcută de aceştia pe 22 iunie 2021 şi prin care cereau tocmai scoaterea terenului lor din lista spaţiilor verzi. Acest fapt avea să contribuie ulterior la înfrângerea municipalităţii în instanţă.

În noiembrie 2021, Mercur Mary şi Imperia SRL s-au adresat instanţei, cerând anularea parţială a hotărârii CL, respectiv eliminarea din lista spaţiilor verzi a celor 10.767 mp deţinuţi lângă Gara Internaţională.

Reprezentanţii firmelor au invocat legislaţia din domeniul spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, conform căreia „terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice nu pot fi declarate sau inventariate ca spaţii verzi”.

De altfel, într-o adresă din 2012 emisă de arhitectul-şef al municipiului, terenul este inclus în categoria de folosinţă „construcţii”, iar în cartea funciară, ca fiind „curţi, construcţii”.

Argumentele Primăriei

De cealaltă parte, reprezentanţii Primăriei au cerut respingerea acţiunii, pentru că iniţiatorii nu ar fi urmat procedura legală. Conform legii contenciosului administrativ, o hotărâre a CL poate fi atacată doar după ce autoritatea care a emis-o ar fi respins o plângere prealabilă.

Or, juriştii Primăriei nu găsiseră nicio plângere prealabilă făcută de Mercur Mary şi Imperia împotriva hotărârii CL privind spaţiile verzi. Primăria a invocat şi faptul că reclamanţii nu-şi justificau calitatea de persoane vătămate în drepturile lor.

Pe fond, municipalitatea a invocat şi cadastrul funciar realizat la sfârşitul sec. XIX în Iaşi, în care terenul era considerat spaţiu verde. Primăria a invocat şi interdicţia legală de reducere a spaţiilor verzi prevăzute ca atare.

Argumentele municipalităţii nu i-au impresionat pe magistraţii Tribunalului. Aceştia au arătat că un act normativ, cum era hotărârea de CL referitoare la spaţiile verzi, poate fi atacată oricând, neexistând un termen de decădere.

Pe 22 iunie 2021, proprietarii anteriori ai terenului trimiseseră Primăriei tocmai o plângere prealabilă, chiar dacă o intitulaseră „notificare”.

„Până în prezent, nu s-a făcut dovada comunicării răspunsului la plângerea prealabilă formulată”, au constatat judecătorii, apreciind că această etapă obligatorie legal fusese parcursă. Prin cumpărarea terenului, Mercur Mary şi Imperia SRL preluaseră toate drepturile şi obligaţiile legate de acesta, inclusiv efectele juridice ale demersurilor făcute de foştii proprietari.

De altfel, au constatat judecătorii, chiar în regulamentul aferent Planului Urbanistic General al municipiului, terenul era inclus în categoria „curţi-construcţii”, cu regim tehnic de grădini, scuaruri şi fâşii plantate publice. Or, în privinţa terenurilor „curţi-construcţii”, legea este clară.

Concluzia instanţei

„Reclamantele, titulare ale unui drept de proprietate privată nu ar putea fi private de exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate decât în urma unei despăgubiri prealabile şi proporţionale ce poate fi acordată în cadrul unei proceduri de expropriere. În plus, din moment ce titlul de proprietate emis pe numele autorilor iniţiali nu este desfiinţat şi nici nu s-a făcut dovada unui astfel de demers în acest sens, şi, mai mult, chiar Municipiul Iaşi, din a cărui organizare face parte Consiliul Local, ca organ deliberativ, a emis acest titlu de proprietate, rezultă o atitudine vizibil contradictorie a autorităţii pârâte”, au concluzionat magistraţii.

Aceştia au admis cererea depusă de Mercur Mary şi Imperia, dispunând eliminarea terenului aflat şi proprietatea acestora din categoria spaţiilor verzi. Recursul declarat de Primărie a intrat ieri pe rolul Curţii de Apel, nefiind încă stabilit primul termen de judecată.