Cum se descurcă primăriile mici din Iaşi cu proiectele europene mari

Direcţia de Proiecte a Consiliului Judeţean Iaşi înseamnă o echipă de 27 de oameni, în timp ce departamentul omolog al Primăriei Iaşi are 17 birouri (dar numai 6 angajaţi, pentru moment). Primăria unei comune nu are însă altă soluţie decât să apeleze la o firmă de consultanţă.

Comunităţi de mărimea Miroslavei sau a Holbocăi – care numără peste 12.000 de locuitori reali, nu doar în acte – îşi permit în organigramă compartimente de implementare a proiectelor europene.

Cum se descurcă, aşadar, primarii comunelor mici, situate departe şi de reşedinţa de judeţ, şi de drumuri naţionale, şi de calea ferată, başca n-au avut nici norocul unei investiţii consistente între limitele unităţii administrativ-teritoriale?

Criterii discriminatorii pentru obţinerea fondurilor de coeziune

„Trebuie şi să vrei, şi să poţi“, a sintetizat primarul din Moşna, comună care numără mai puţin de 2.000 de suflete. Deşi, paradoxal, aici figurează cu domiciliul peste 6.500 de persoane, în majoritate basarabeni cu paşaport românesc, Georgel Popa ne-a precizat că europenii iau în calcul rezultatul recensământului din 2011, care indică 1.800 de locuitori.

Fără niciun avantaj, „a trebuit să mă adaptez, adică să fiu mai activ şi să depun proiecte în toate programele“, ne-a explicat el, dând e­xemplul ultimului proiect pentru care a depus documentaţia la Agen­ţia de Dezvoltare Regională Nord-Est: înfiinţarea unui centru de zi pentru persoane vârstnice şi a unei unităţi de îngrijire la domiciliu.

„Contractul are peste 50 de pagini, cu tot cu anexe. Este multă muncă, dar altă şansă să faci ceva nu ai“, ne-a spus primarul. Proiectul, în valoare de 2,6 milioane de lei, este cel mai mare dintre cele derulate la Moşna în actualul exerciţiu financiar european. Punctajul mic al comunei a adus şi rateuri, dar a fost suficient pentru obţinerea, până acum, a finanţării pentru patru proiecte.

Primarul a remarcat că, în perioada 2007-2013, criteriile de departajare nu includeau acces la diferite căi de comunicaţie. „Atunci am prins staţie de epurare cu drum asfaltat până acolo, proiect pe care n-aş fi reuşit să-l prind acum“, îşi amin­teşte Georgel Popa.

El spune că, la o deplasare cu mai mulţi primari la Bruxelles, i-a fost prezentată Corinei Creţu situaţia comunelor fără infrastructură care nu puteau să primească finanţare tocmai din acest motiv, că nu aveau căi de acces.

Comisarul european le-a răspuns că Bucureştiul este cel care a stabilit regulile. „Vedeţi, fondurile se numesc «de coeziune“, dar trebuie făcut ceva ca decalajele dintre UAT-uri să se reducă sau măcar să nu se mai mărească“, a conchis primarul Moşnei.

Estimare înainte de aplicare

Ungheni, o comună cu o popu­laţie de două ori şi jumătate mai ma­re, are un avantaj major: calea ferată. Dar, chiar dacă e şi punct de trecere (feroviară) a frontierei, comuna nu a întrunit punctaj suficient pentru refacerea drumului care o leagă de municipiul Iaşi.

Cei 13 km de pe DJ 249A urmează să fie modernizaţi prin două proiecte depuse în cadrul Programului Operaţional de Coope­rare România-Republica Moldova.

Anul trecut, comuna a încheiat asfal­tarea a şase km de drum de exploataţie agricolă – care, deşi îngust, e preferat de locuitori pentru că drumul judeţean este aproape impracticabil. Dar acesta n-a fost un proiect obţinut „din prima“, ci în urma economiilor făcute de primele 100 de UAT-uri clasate.

„Noi ne-am făcut estimări pe fiecare măsură europeană şi, acolo unde am văzut că proiectul poate să întrunească punctaj suficient pentru obţinerea finanţării sau chiar dacă a fost la limită, am depus proiecte“, ne-a explicat primarul Iulian Marcu strategia pe care a aplicat-o.

Cooperarea cu firmele specializate de consultanţă a dat roade: „acum, avem pe POR construirea unei grădiniţe şi reabilitarea şcolii mari din satul Bosia, amenajarea unui teren de sport în satul Un­gheni. Am achiziţionat deja un buldoexcavator şi am tras apă şi cana­lizare la Coada Stâncii“, a spus primarul ce rezultate a obţinut până acum.

Iulian Marcu s-a obişnuit cu procedurile birocratice prelungite, iar ultimele achiziţii – două utilaje multifuncţionale pentru activităţi gospodăreşti în comună – le-a făcut prin Grupul de Acţiune Locală.

„Dar nu ştiu să mai existe o măsură pe care să pot aplica vreun proiect. S-au terminat toate, iar până în 2020 toată lumea implementează ce a depus până acum“, ne-a mărturisit primarul Unghenilor care e păsul lui cel mai mare.

Fondurile europene: o poveste mai simplă decât achiziţiile publice

Gara, drumul naţional şi drumul ju­deţean sunt atuurile comunei Mir­ceşti în competiţia pentru accesarea fondurilor europene. Însă documentaţia şi derularea proiectelor nu a ridicat atâtea probleme câte a pus legislaţia achiziţiilor publice, schimbată recent, ne-a spus primarul Petre Antăluţ, referindu-se la intermi­nabilele contestaţii care prelungeau procedura licitaţiei.

El a precizat că, odată începută derularea proiectului pe legea veche, cu aceeaşi legislaţie trebuia să se şi încheie. Moderni­zarea a 6,2 km de drum de interes local, proiect finanţat cu un milion de euro, a stat blocată un an şi jumătate în licitaţia pentru execuţie, a exemplificat primarul cu un proiect iniţiat în 2015, dar încă neterminat.

Pentru Sireţel ar fi bani, dar nu are cine să-i ia

Nu la fel de fericit e viceprimarul comunei Sireţel. Alături de Tg. Frumos, Primăria Sireţel este condusă de un primar declarat incompatibil în urma condamnării lui la închisoare cu suspendare.

La fel ca omologul său, primarul Gheorghe Ancuţa a preferat să lase administraţia fără secretar, numai să nu aibă cine să scrie referatul în baza căruia prefectul să poată emite ordinul de eliberare din funcţie.

Fără secretar însă nu are cine să semneze hotărârile luate în consiliul local şi, astfel, se pierd inclusiv finanţări europene. De altfel, Primăria Sireţel nu figurează pe Serviciul Electronic de Achiziţii Publice decât cu două licitaţii pentru două obiective aprobate prin Planul Naţional de Dez­voltare Locală. Nici măcar o achiziţie directă.

Proiectul pe care cei din Sireţel riscă să-l piardă e derulat tot prin Grupul de Acţiune Locală.

„Avem banii şi trebuie doar semnat contractul. Primarul nu poate să semneze pentru că are condamnare (pentru fapte de corupţie, n.r.), eu nu pot să semnez pentru că nu mă poate delega – e nevoie de o ho­tărâre de consiliu, dar pe care nu are cine să o semneze pentru legali­tate“, ne-a explicat viceprimarul Gelu Şpaiuc cum stau – la propriu – lucrurile în comună.

Proiectul vizează achiziţionarea unei maşini de pompieri în valoare de 140.000 de euro, însă termenul până la care contractul poate să fie semnat este începutul anului viitor. 

Autorităţile locale au absorbit tot şi mai vor. Cele naţionale stau şi nu iau banii

Primarul comunei Dobrovăţ arată spre complexitatea documentaţiei necesare la solicitarea finanţării. „Dacă vă uitaţi să vedeţi cum arată un proiect pe fonduri europene, o să vedeţi că pare o pădure până se termină“, spune Cătălin Martinuş.

El i-a deplâns pe cei din mediul privat, pentru care „e de ajuns să vadă câte documente le trebuie şi se lasă păgu­başi“. Administraţia locală re­curge, mai ales în mediul rural, la servicii de consultanţă, dar şi aici ar fi destule de făcut, afirmă primarul.

„De obicei, consultanţii sunt plătiţi în trei tranşe: una pentru realizarea documentaţiei, una la depunerea proiectului şi una «de succes», dar asta din urmă de regulă nu mai vine, iar ei iau în calcul această posibilitate“, ne-a explicat edilul comunei din sudul judeţului Iaşi. Tocmai această rată de succes e cea reclamată de primar.

Mai bine zis, lipsa ei. „Ar trebui să există o bază de date cu ratele de succes“, adică de acceptare a pro­iectelor pentru finanţare, ne-a spus el. „Dacă vezi că o firmă de consultaţă are rată de succes de 90 la sută e una, dacă vezi că are doar 25 la sută e altceva“, a afirmat Cătălin Marti­nuş, care ne-a dezvăluit că şi-a „făcut un obicei de a plăti la succes“.

El a făcut comparaţie cu situaţia de pe piaţa proiectării, unde „s-au pierdut proiecte pentru că nu şi-au făcut lucrările la timp sau au fost scăpate elemente“ importante până când a fost impusă eliberarea unor certificate.

În ceea ce priveşte consistenţa documentaţiei, primarul din Dobrovăţ a dat exemplul PNDL: „Solicitarea iniţială să arate dacă te încadrezi pe finanţare, iar ulterior să mergi să depui documente, proiect şi ce mai trebuie. S-ar elimina astfel munca aceea inutilă pentru cei care nu se încadrează în cerinţele impuse.“

Pe de altă parte, şi agenţiile de finanţare „sunt înăbuşite de atâta documen­taţie care zace prin birouri, iar mare parte e inutilă, pentru că nu are şanse la finanţare“, a indicat el un alt efect al birocratizării acestui proces, strâns legat de banii care se duc pe „insuccese“.

Pe de altă parte, şi alocarea su­me­lor a fost făcută într-un mod ne­drept: „Alocările către autorităţile locale au fost întotdeauna absorbite 100 la sută, în vreme ce autorităţile na­ţio­nale (regii, companii etc.) au un procent de absorbţie foarte scăzut. Dacă exista voinţa să fie cheltuiţi banii ăştia, era destul de simplu să crească sumele alocate autorităţilor locale“, susţine primarul Martinuş.

Mai mult, el a amintit că, în perioada 2007-2013, autorităţile locale au avut la dispoziţie 1,7 miliarde de euro, iar acum, doar un miliard, deşi cele 1,7 miliarde fuseseră absorbite, de asemenea, în totalitate.

„Deci alţii stau şi nu iau banii – şi sunt o groază de bani de luat, iar auto­rităţile locale care aşteaptă finan­ţări nu au ce să acceseze“, a conchis primarul arătând spre proiectele rămase neaprobate după PNDL 2.

Cum devine un dezavantaj Zona Metropolitană

Comuna Schitu Duca (puţin peste 4.000 de locuitori), deşi străbătută de DN 24 Iaşi – Vaslui, are un dezavantaj, dacă vorbim despre fonduri europene.

„Ultimul proiect l-am avut acum cinci ani, pe o măsură ce viza drumurile de exploataţie agricolă. De atunci, nu am mai avut, pentru că sunt comună în Zona Metropo­litană a Iaşului şi nu mă încadrez la punctaj: apa şi canalizarea se fac prin Programul Operaţional Infra­struc­tură Mare (POIM), reţeaua de gaz va fi făcută printr-o asociaţie recent înfiinţată din care fac parte 19 comune din estul judeţului, colec­tarea deşeurilor va fi făcută prin­tr-o asociaţiei intercomunitară, infrastructură şi şcoli am avut pe PNDL 2, iar pe AFIR n-am avut nimic şi nici n-o să am, pentru că nu am ce. Eventual, cei din mediul privat pot să depună proiecte“, ne-a declarat primarul Mihai Mihalache.

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro şi „Ziarul de Iaşi“ în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Under­standing, Re­porting, Disse­mi­nation“, cofinan­ţat de UE prin DG Regio. Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia ofici­ală a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei infor­ma­ţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.