Lucrurile par a fi foarte serioase, în contextul în care cu ocazia marilor epidemii de gripă s-a remarcat un procent mare de cazuri letale la gravidele care au făcut această boală. Pe de altă parte, s-a constatat că incidenţa şi gravitatea pneumoniei gripale este mai mare la gravide faţă de femeile care nu sunt însărcinate. „Numeroase cazuri de sarcină cu pneumonie virală se soldează cu avort spontan, naştere prematură, moarte fetală în uter sau decese neonatal precoce. Decesul la gravidele cu gripă este provocat, în majoritatea cazurilor, ca urmare a unei pneumonii sau bronhopneumonii gripale severe (edematoase şi hemoragice), complicate sau nu cu suprainfecţie bacteriană (stafilococ, pneumococ sau Klebsiella pneumonie)“, susţine medicul.

 

Acesta explică faptul că imunosupresia specifică sarcinii, scăderea capacităţii respiratorii prin ascensionarea diafragmului, efectul miorelaxant al progesteronului cu limitarea evacuării secreţiilor bronşice sunt câteva din mecanismele care pot explica evoluţia defavorabilă a gripei asociată unei sarcini.

Evoluţia infecţiei gripale spre pneumonie şi insuficienţă respiratorie reprezintă complicaţii de temut atât pentru mamă cât şi pentru făt. Cu atât mai mult cu cât diminuarea funcţiei respiratorii materne, pană la insuficienţă respiratorie, determină hipoxie fetală. Mai mult decât atât, riscul de naştere prematură creşte în prezenţa oricărei afecţiuni sistemice (orice boală caracterizată printr-o atingere inflamatorie şi imunologică a ţesutului conjunctiv), care evoluează cu febră.

 

„Există date contradictorii referitoare la implicaţiile virusului gripal asupra ratei avorturilor spontane, prematurităţii şi efectului teratogen. Aceasta s-ar putea explica prin diferenţele de virulenţă între tulpinile virale care se schimbă de la o epidemie la alta, precum şi prin absenţa unor studii bine controlate. Majoritatea gravidelor care suferă de gripă pot duce la termen sarcina, iar riscul de malformaţii, naştere prematură, întârziere a creşterii intrauterine, moarte în utero, leucemie şi schizofrenie ulterioară la copil sau la adult este mic“, mai spune Prof. Dr. Mircea Onofriescu.

 

Medicii spun că gripa este o boală infecţioasă acută, foarte contagioasă, care survine în mari epidemii sau pandemii. Există trei tipuri de virusuri gripale care afectează omul: tipul A (cel mai agresiv, implicat în epidemii şi pandemii), tipul B (implicat în infecţii locale) şi tipul C (cel mai puţin agresiv). Pentru a combate această suferinţă, vaccinul antigripal conţine tulpini de virusuri gripale inactivate care, odată injectate în organism, stimulează sistemul imunitar să producă anticorpi specifici împotriva tulpinilor virale conţinute. Aceşti anticorpi vor distruge virusul gripal activ, dacă acesta va pătrunde în organism, şi vor împiedica instalarea infecţiei gripale.

 

În fiecare an, virusul gripal suferă anumite modificări faţă de anul precedent, ceea ce înseamnă că în fiecare an trebuie preparat un nou vaccin, care să conţină tulpinile specifice sezonului care urmează. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă, în acest moment, vaccinul tetravalent, cu 4 tulpini: 2 subtipuri de tulpină A şi 2 subtipuri de tulpină B.

 

Statisticile şi experienţa spun că, în mod normal, gripa are o evoluţie benignă, cu excepţia copiilor mici, bătrânilor, gravidelor şi adulţilor cu boli cronice cardio-respiratorii. 

 

„Pentru femeile gravide profilaxia cu vaccin antigripal inactivat rămâne cea mai bună metodă, iar în prezent ghidurile terapeutice recomandă ca toate gravidele în trimestrul II şi III de sarcină să fie vaccinate antigripal. Compoziţia vaccinului este modificată anual în funcţie de noile tulpini de virus gripal intrate în circulaţie. Vaccinul antigripal este o mixtură între tipurile A şi B şi este indicat la acele persoane care prezintă riscul de a dezvolta complicaţii ale infecţiei gripale. Colegiul American de Obstetrică şi Ginecologie recomandă ca toate femeile care doresc şi pot rămâne însărcinate în sezonul epidemiilor de gripă (octombrie-mai) trebuie să fie vaccinate, perioada ideală fiind în octombrie şi noiembrie, iar cele cu afecţiuni pulmonare cronice, să fie vaccinate indiferent de vârsta sarcinii“, explică profesorul Onofriescu.

 

Medicii ginecologi susţin că avortul spontan, naşterea prematură, malformaţiile congenitale şi naşterea cu greutate sub nivelul normal, sunt câteva dintre riscurile la care se expune mama, în caz de contractare a gripei. Practic, s-a constatat că vaccinarea antigripală scade la jumătate riscul de infecţii respiratorii acute, asociate gripei, la femeile gravide, iar riscul de spitalizare este redus cu 40%.

 

În România se utilizează vaccinul cu virus inactivat, care se administrează intramuscular sau subcutanat. 85% dintre subiecţii vaccinaţi sunt protejaţi împotriva gripei timp de 6-9-12 luni, efectul protector începând la 10-15 zile, după vaccinare. Foarte important de ştiut este faptul că administrarea vaccinului în trimestrul III de sarcină permite transferul transplacentar de anticorpi la făt şi, astfel, asigură protecţia nou-născuţilor, după naştere. Dr. Onofriescu este de părere că este absolut necesară schimbarea opiniei obstetricienilor şi a gravidelor, pentru ca procentul de gravide vaccinate antigripal să crească. Virusul folosit la prepararea vaccinului poate fi obţinut pe culturi de ouă de găină embrionate, de aceea vaccinarea este contraindicată la persoanele cu alergie la ouă. Contraindicaţii sunt şi la alergia la aminoglicozide (medicamente antibiotice cu acţiune asupra bacteriilor Gram-negative), stările febrile şi antecedente de sindrom Guillian-Barré (neuropatie periferică inflamatorie).

 

Pe de altă parte, medicii spun că profilaxia în masă cu vaccin antigripal nu este nici posibilă şi nici recomandată.

Studiile de specialitate arată că, de regulă, vaccinarea antigripală în cursul sarcinii este, în general, acceptată de către gravidele cu sarcini de peste 14 săptămâni (71,2%), iar efectele secundare sunt minime. S-a constatat că gradul de acceptabilitate creşte prin consiliere adecvată şi difuzarea de materiale scrise de educaţie sanitară. La gravidele la care s-a administrat vaccin inactivat în primul trimestru de sarcină nu s-a observat o creştere a incidenţei malformaţiilor congenitale. De asemenea, foarte important de ştiut este faptul că mamele care îşi hrănesc copilul la sân nu contraindicaţii privind vaccinarea antigripală.

 

Însă, vaccinul cu administrare intranazală conţine virus viu atenuat şi este contraindicat în cursul sarcinii.

În general, tratamentul gripei necomplicate în cursul sarcinii este simptomatic şi în această situaţie se recomandă repaus la pat, hidratare corectă şi administrarea de analgezice. Antibioticele sunt necesare doar în cazul apariţiei complicaţiilor respiratorii, prin suprainfecţie bacteriană sau chiar în absenţa acestora, la gravidele cu risc de a face forme severe.

„Amantadina şi rimantadina, medicamente antivirale, folosite pentru combaterea replicării virale, sunt incluse în categoria C de substanţe, care cuprinde medicamente a căror administrare este relativ contraindicată în cursul sarcinii. Amantadina se elimină prin lapte, deci administrarea acesteia este contraindicată la mamele care alăptează. Aşa cum nici declanşarea naşterii nu intră în protocolul standard de tratament, cu excepţia cazurilor în care există alte indicaţii materne sau fetale care să o impună“, a mai precizat Prof. Dr. Mircea Onofriescu. 

 

Medicii spun că gripa este o boală infecţioasă acută, foarte contagioasă, care survine în mari epidemii sau pandemii. Există trei tipuri de virusuri gripale care afectează omul: tipul A (cel mai agresiv, implicat în epidemii şi pandemii), tipul B (implicat în infecţii locale) şi tipul C (cel mai puţin agresiv). Pentru a combate această suferinţă, vaccinul antigripal conţine tulpini de virusuri gripale inactivate care, odată injectate în organism, stimulează sistemul imunitar să producă anticorpi specifici împotriva tulpinilor virale conţinute. Aceşti anticorpi vor distruge virusul gripal activ, dacă acesta va pătrunde în organism, şi vor împiedica instalarea infecţiei gripale.