De ce nu trag banii europeni la Consiliul Județean? Explicații și interpelări în loc de fonduri

„Ne aflăm la debutul etapei de programare 2021-2027 şi, la data întocmirii prezentei adrese 10 mai a.c., n.r.), Consiliul Judeţean a identificat şi accesat liniile de finanţare deschise prin depunerea Ia autorităţile de management specifice a unui număr de 12 cereri de finanţare, aflate în diferite stadii (evaluare, precontractare etc.)”. Aceasta este explicaţia administraţiei judeţului pentru faptul că, la doi ani şi jumătate după intrarea în exerciţiul financiar european 2021-2027, încă nu se vede niciun contract de finanţare pentru anvergură pe aceşti şapte ani şi, în consecinţă, niciun proiect demarat fizic.

Răspunsul CJ a venit la interpelarea senatorului Maricel Popa, care a cerut informaţii despre fondurile europene atrase în perioada noiembrie 2020 – aprilie 2023. Astfel, dacă pentru vechiul exerciţiu financiar sunt menţionate proiecte care au adus CJ 70,3 milioane de lei din noienbrie 2020 încoace, pentru viitor sunt în evaluare proiecte prin care se solicită peste 3 miliarde de lei. În prima categorie sunt obiective cunoscute, precum proiectele de restaurare a unor muzee (Bojdeuca, de exemplu), de îmbunătăţire a condiţiilor din spitale, administrative sau de pregătire a unor documentaţii (pentru centura uşoară a municipiului Iaşi şi pentru continuarea proiectului SMID).

Deconturi mici, aşteptări mari

În a doua categorie sunt menţionate 12 proiecte depuse deja sau pregătite pentru solicitarea finanţării. Astfel, în evaluare pentru obţinerea banilor europeni (PNRR) se află, printre altele, cererea de 100 de milioane de lei pentru dotarea unităţilor de învăţământ din curtea CJ şi cea de aproape 60 de milioane pentru dotarea a patru spitale cu echipamente menite să reducă riscul de infecţii intraspitaliceşti. În faza de precontractare (tot PNRR) sunt cele 109 milioane destinate consolidării Spitalului de Pneumoftiziologie. În fine, patru cereri sunt pregătite pentru deschiderea liniilor de finanţare, iar două dintre ele vizează construirea a două spitale noi: Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, care a ratat banii PNRR, şi Spitalul de Boli Respiratorii: 1,76 de miliarde de lei, respectiv 879 de milioane.

Pe de altă parte, CJ a raportat în 2021 şi 2022 venituri din fonduri europene de 87,6 milioane, respectiv 22,73 milioane de lei, în contul plăţilor efectuate şi prefinanţării aferente cadrului financiar 2014-2020. În acelaşi interval de timp, CJ a cheltuit 115,5 milioane de lei în 2021 şi 102 milioane anul trecut pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar care tocmai se încheie. Potrivit Situaţiei veniturilor şi cheltuielilor de la buget pe care CJ Iaşi a trimis-o la Bucureşti pentru anul trecut, până la începutul anului în curs încă nu fusese făcut niciun decont din PNRR.

Stimulentele care pot să salveze finanţările

Amintim că, pentru 2021-2027, România poate să acceseze mai mulţi bani europeni, cu peste 50 la sută mai mulţi decât în 2014-2020, respectiv 50 de miliarde prin programele stabilite de Bruxelles şi încă aproape 30 de miliarde prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, din care jumătate reprezintă fonduri nerambursabile, iar restul, sub formă de împrumut. Din acest motiv, PNRR are limită fixă de finalizare a proiectelor 31 decembrie 2026, în timp ce proiectele din programele operaţionale – 2030 (2027 plus termenul „de graţie” de 3 ani).

Pe motiv că toţi aceşti bani trebuie absorbiţi la timp, Guvernul Ciucă a acordat cu largheţe sporuri uriaşe, care merg până la 50 la sută din salariul de bază, pentru personalul care se ocupă de proiectele cu finanţare europeană. Rămâne aşadar de văzut dacă la CJ vor fi mai multe cereri pentru fonduri europene şi dacă acestea se vor concretiza.