DEZBATERE: Iată staţiile şi traseul trenului metropolitan. Clujul ne-a luat-o inainte

Ideea punerii pe roţi a unei reţele de trenuri urbane / metropolitane este prezentă de câţiva ani în planurile de dezvoltare a Iaşului. La fel ca proiectul autostrăzii – mai avansat, ce-i drept, dar şi mai vechi – această soluţie de descongestionare a traficului revine periodic în atenţie. Însă, deşi susţinută deschis de fostul viceprimar Radu Botez, totul a rămas la nivel de idee.

O dezbatere, la nivel informal, pe subiect, a avut loc pe site-ul think tank Bahlui.ro în august. Ea va fi reluată în această seară, de la ora 18, pe aceeaşi pagină de internet, dar şi pe paginile de Facebook ale altor organizatori ai evenimentului online (Moldova Vrea Autostradă, Invest In Iaşi, APEC Iaşi).

O prezentare făcută de George Ţurcănaşu, lector la Facultatea de Geografie, arată principalele avantaje ale acestui tip de transport: reducerea circulaţiei auto, alimentarea economiei metropolitane cu forţă de muncă şi stabilizarea populaţiei la originea navetei. Creşterea explozivă a populaţiei multor comune suburbane municipiului reşedinţă a dus la amplificarea fluxurilor de navetişti (forţă de muncă, dar şi elevi şi studenţi) în ambele sensuri, spre şi dinspre Iaşi, fenomen ce motivează tot mai presant crearea acestui tip de transport metropolitan. Asemenea reţele feroviare se regăsesc în Germania şi Italia, de exemplu, cu precădere în zonele puternic industrializate, dar şi jurul unor centre urbane comparabile cu Iaşul, cum ar fi oraşele belgiene Anvers, Charleroi şi Liège, sau Lodz din Polonia.

Linii de tren şi linii industriale

În principiu, nu e vorba de o linie de metrou sau de tramvai, ci de valorificarea reţelei feroviare existente, a precizat George Ţurcănaşu, pe o rază de 25-30 km în jurul Iaşului. Practic, e vorba de folosirea liniilor  dinspre Cristeşti/Ungheni, Bârnova/Ciurea/Lunca Cetăţuii şi Podu Iloaiei/Leţcani, cu amenajarea câtorva staţii noi pe traseu – la Delphi şi Antibiotice/Parcul Industrial Miroslava, la BMT spre Tomeşti, dar şi în interiorul municipiului, pe lângă cele două gări principale, cum ar fi zona Selgros/Bazar.

La rândul lui, vicele Radu Botez a invocat recuperarea liniilor industriale care încă mai există – de la Triajul de Marfă Socola până la CET/Veolia, dar şi linia de la Fortus. Ele sunt acum în domeniul privat şi Municipalitatea este cea care poate să le răscumpere.

Dar cum susţine acest proiect deţinătorul liniilor de tren existente? „Reţeaua feroviară din staţiile CF Iaşi, Nicolina şi Socola (inclusiv grupa de mărfuri) este funcţională şi poate fi pusă la dispoziţie pentru realizarea unor curse urbane de călători. O parte dintre liniile de cale ferată care ar corespunde unui circuit de transport urban ar fi liniile ferate industriale, care însă nu aparţin CFR, iar decizia de a le include în proiect aparţine oficialităţilor locale“, răspundea Ministerul Transporturilor cu doi ani în urmă unei solicitări a ziarului nostru. De altfel, compania a pus în circulaţie anul acesta câteva garnituri dinspre Ciurea spre Iaşi. Izbucnirea pandemiei a împiedicat continuarea programului. În acelaşi răspuns primit la redacţie, Ministerul Transporturilor precizează că „de achiziţia materialului rulant ar urma să se ocupe reprezentanţii Primăriei, iar de operarea trenurilor se va ocupa Regionala de Transport Feroviar de Călători (SRTFC Iaşi) prin realizarea unui program de parteneriat cu Primăria. Sucursala Regională de Căi Ferate (SRCF Iaşi) se va implica în realizarea punctelor de oprire, precum şi a sistemelor de avizare-informare“.

„Ceva mai multă energie şi pricepere din partea autorităţilor”

După exemplul altor oraşe mari din ţară, a fost înfiinţată şi la Iaşi o asociaţie metropolitană de transport public. La sfârşitul lunii iulie, când proiectul asociaţiei a fost votat în Consiliul Local, vicele Radu Botez a spus că „un rol decisiv îl va avea transportul pe calea ferată. Ar trebui să ne luptăm cu toţii la nivel central să obţinem finanţări pentru transformarea liniilor de cale ferată în axe de circulaţie pentru mediul urban şi cel metropolitan”. Totuşi, în ceea ce priveşte atragerea unor fonduri europene, Bucureştiul şi Clujul au deja un avans consistent faţă de Iaşi. Primul, printr-o strategie în care Ministerul Transporturilor lasă Moldovei doar proiectele autostrăzilor, iar al doilea, prin proiectul metroului, ajuns în faza studiului de fezabilitate. „Nu se poate să gândim bine din perspectiva mobilităţii, dar să nu facem nimic în acest sens! Linii avem mai multe decât Clujul şi mai bine repartizate în intravilan decât în cazul Bucureştiului. Nişte staţii ne-ar mai trebui, dar şi ceva mai multă energie şi pricepere din partea autorităţilor”, a conchis George Ţurcănaşu.

În discursul rostit la sediul PNL în seara zilei alegerilor locale, după anunţarea rezultatelor, primarul Mihai Chirica a promis că „de mâine ne întoarcem la muncă”. O lună mai târziu, încă nu e clar dacă s-a referit şi la soluţia trenului metropolitan. La rândul său, liderul PNL Iaşi, Costel Alexe, acum preşedinte al Consiliului Judeţan, a promis că va include trenul metropolitan printre priorităţile sale după alegeri. De altfel, la o dezbatere publică din campanie, la care a participat şi ministrul Transporturilor, proiectul a fost invocat printre cele care conturau strategia de dezvoltare a transportului regional. Dezbaterea din această seară poate oferi autorităţilor suport pentru a demara proiectul.

Publicitate și alte recomandări video