Directoarea Terom, închisă! Cea mai dubioasă privatizare din istoria Iaşului

Curtea de Apel Bucureşti a pus punct procesului devalizării Terom, o singură persoană fiind încarcerată pentru jaful sistematic de la fosta firmă ieşeană. Viorica Zlate a fost condamnată la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, sentinţa fiind similară cu cea stabilită în 2016, de Tribunalul Bucureşti. Zlate, care are 66 de ani, va sta în închisoare cel mult 1 an şi 9 luni, ea urmând a beneficia de reducerea de pedeapsă pentru persoanele de peste 60 de ani. O condamnare şi mai mare a primit şi Ammar Nanaa, de 11 ani şi jumătate, însă pedeapsa acestuia este mai degrabă simbolică, el fiind fugit din România încă din 2005, înainte de a fi arestat. Spre deosebire de prima instanţă, Curtea de Apel a constatat că toate celelalte persoane inculpate în acest dosar nu mai pot fi trase la răspundere deoarece faptele imputate s-au prescris. Instanţa din Capitală a mai decis şi ca cei implicaţi în devalizarea Terom să achite despăgubiri.

„Obligă pe inculpaţii Nanaa Ammar, Nanah Ali, Zlate Viorica, Inglifer Marijana, Dumitru Teodora şi Shawi Mohamad, în solidar, la plata sumei de 5.311.523,488 lei (53.115.234.880 lei vechi) cu titlu de despăgubiri civile către partea SC TEROM SA, prin lichidator judiciar ROVIGO S.P.R.L., proporţional cu participarea fiecăruia la cauzarea prejudiciului“, au stabilit judecătorii.

Vioricăi Zlate, singura solvabilă din dosar, i se impută în jur de 4,3 milioane de lei. Instanţa nu a judecat pretenţiile AVAS, ANAF şi a unei alte societăţi, care ar trebui să mai recupereze în jur de 14 milioane de lei de la acuzaţii din dosar.

Devalizarea Terom

Fabrica ieşeană a fost privatizată la începutul anilor 2000, în timpul regimului lui Adrian Năstase, cei doi fraţi sirieni Nanaa plătind 500.000 de euro statului şi obligându-se la investiţii ulterioare în societate. La acel moment, în patrimoniul societăţii se aflau la momentul privatizării nu mai puţin de 40 de hectare de teren, pe aproape 20 dintre acestea existând construcţii. După privatizare, cei peste 2.000 de angajaţi nu şi-au mai primit salariile, sirienii demarând o amplă operaţiune de spoliere a activelor societăţii. La momentul demarării investigaţiilor, DIICOT descoperise că cei doi sirieni ar fi „spălat“ peste 20 de milioane de euro prin intermediul Terom, folosindu-se şi de o bancă despre care, la acel moment s-a speculat că ar fi fost apropiată de gruparea teroristă Al Qaeda. Dosarul devalizării Terom a fost instrumentat de structura centrală a DIICOT, care a întocmit rechizitoriul în acest caz în 2010.

Potrivit rechizitoriului, „Nanaa Ammar, fostul administrator SC Terom SA, Nanaa Hasan, fost acţionar majoritar al societăţii, şi Nanah Ali au constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat ori pe care l-au sprijinit inculpaţii Zlate Viorica, fost director comercial, Vaidner Ioan Viorel, fost director general al societăţii, Inglifer Marijana, Dumitru Teodora, fost director economic, şi Shawi Mohamad“, se preciza în comunicatul DIICOT.

În actul de acuzare, anchetatorii menţionau că inculpaţii din acest dosar ar fi vândut active din patrimoniul Terom către firme pe care le controlau şi la preţuri mult inferioare valorilor reale. De asemenea, sirienii ar fi virat sume mare de bani cu titlu de „avans de marfă” unor societăţi din Siria şi Dubai, dar ar fi încheiat şi mai multe contracte de procesare păguboase pentru „Terom”. În prezent, fosta fabrică e în faliment şi nu mai are niciun angajat. În acţionariat apare şi în prezent Hassan Nanaa, care are 9% din acţiuni, în timp ce AVAS are 85%.

Publicitate și alte recomandări video