Doi șefi cunoscuți din Iaşi, condamnaţi definitiv pentru conflict de interese

Propunerea propriei soţii pentru a face parte dintr-o comisie în care activitatea este plătită constituie conflict de interese, iar cazul este penal. La fel de penală este şi aprobarea acestei numiri. Decizia a fost luată miercuri de Curtea de Apel, după ce magistraţii Tribunalului nu găsiseră nimic în neregulă în cazul fostului director al Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială şi al preşedintelui filialei ieşene a Uniunii Generale a Industriaşilor şi România.

În urmă cu aproape 5 ani, Parchetul de pe lângă Judecătorie i-a trimis în judecată pe preşedintele UGIR Iaşi, Doru Scripcaru, şi pe fostul director al AJPIS, Andrei Buiceag, pentru fapte comise în perioada 2010-2013.

Primul a fost acuzat de 303 fapte de conflict de interese. Ca participant la şedinţele unei comisii de autorizare a furnizorilor de formare profesională, Scripcaru a votat de 234 de ori în favoarea desemnării propriei soţii ca membru în diverse comisii de autorizare, evaluare, monitorizare şi examinare. În alte 69 de cazuri a susţinut-o ca membră a acestor comisii pe fiica sa, Mădălina Andra Scripcaru.

Procurorii i-au reproşat lui Andrei Buiceag 276 acte de complicitate la conflictul de interese. Ca preşedinte al comisiei de autorizare, el acceptase votarea de către Scripcaru a soţiei sau fiicei sale, deşi cunoştea relaţia lor de rudenie.

Conform legii, luarea de către un funcţionar public a unei decizii prin care o rudă obţine un folos patrimonial se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani şi cu interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. Magistraţii Judecătoriei au apreciat că în cazul celor doi nu poate fi vorba de un conflict de interese dintr-un motiv cel puţin discutabil.

Ancheta procurorilor plecase de la o sesizare formulată de o persoană fizică. Judecătorii au considerat însă că ar fi fost necesară o sesizare făcută de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, ca parte vătămată.

„Conform dispoziţiilor codului de procedură penală, plângerea este modalitatea de sesizare a organelor de urmărire penală prin care o persoană fizică sau juridică încunoştiinţează autorităţile că a fost victima unei infracţiuni. Plângerea se face în scris sau oral de către persoana vătămată, de către substituiţii procesuali ori de reprezentantul legal pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu, în cauză neexistînd vreo sesizare a Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale în sensul constatării existenţei vreunui conflict de interese”, au argumentat magistraţii decizia de achitare a celor doi.

Magistraţii Judecătoriei s-ar fi aşteptat practic ca dosarul procurorilor să fie întocmit pe baza unei sesizări făcute de şefii lui Buiceag sau chiar de acesta însuşi, AJPIS fiind structură deconcentrată a Ministerului Muncii.

Sentinţa Judecătoriei a fost atacată de procurori, cazul intrând pe rolul Curţii de Apel. La nivelul acestei instanţe, procesul s-a prelungit, şase termene de judecată fiind dedicate audierii martorilor, iar alte două, analizării unor cereri de recuzare a judecătorilor. După mai multe amânări, magistraţii Curţii de Apel au decis desfiinţarea în întregime a sentinţei Judecătoriei. Scripcaru şi Buiceag au fost găsiţi vinovaţi de conflict de interese, respectiv complicitate la această infracţiune. Celor doi li s-a aplicat aceeaşi pedeapsă, de 6 luni de închisoare, cu suspendarea executării pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani şi 6 luni. Timp de 6 luni, cei doi nu vor mai avea dreptul să fie aleşi în funcţii publice sau să ocupe funcţii care implică exerciţiul autorităţii de stat. Sentinţa Curţii de Apel este definitivă. Buiceag mai are un dosar pe rolul Judecătoriei, tot pentru conflict de interese.