Caută 
El Mundo: Mark Rutte, cu sprijinul Washingtonului, Londrei și a două treimi dintre aliați, ar putea deveni următorul secretar general al NATO. Klaus Iohannis nu are nici o șansă
2 MIN
Mark Rutte vrea să fie următorul secretar general al NATO și are multe șanse să reuşească. Este singurul candidat oficial și neoficial care își mută opțiunile pe coridoarele sediului organizației, vorbește deja în public ce va trebui să facă, dacă va fi ales în cele din urmă și, mai cu seamă, are sprijinul a două treimi din membrii Alianței, printre care Statele Unite, Marea Britanie și Germania, potrivit Rador Radio România.
Actualul șef al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, va părăsi mandatul în septembrie, după trei prelungiri și un mandat mai lung decât al oricăruia dintre predecesorii săi. NATO intenționează să îi oficializeze înlocuirea la Summitul de la Washington din iulie, care marchează cea de-a 70-a aniversare a celei mai puternice și mai lungi alianțe militare din istorie, dar toată lumea vrea ca aceasta să fie o simplă formalitate și o sărbătoare și ca decizia să fie luată în această primăvară. Previzibil la oricare dintre întâlnirile organizate de miniștrii de Externe sau ai Apărării în perioada aprilie-mai. Și, dacă nu se întâmplă nimic ciudat, prim-ministrul olandez (în exercițiu) va fi cel ales.
Rutte vrea postul și a spus-o cu voce tare. Atât de mult încât a trebuit să-și ceară scuze la scurt timp pentru că a ieşit astfel în faţă. În organizație lucrurile se fac altfel, cu discreție mai mare, cu consultații, contacte private, tatonări. Multe alte nume s-au auzit în acești ani, de la fostul secretar britanic al Apărării, Ben Wallace, care și-a părăsit funcția după ce a văzut că nu are o carieră, până la vicepremierul canadian. Trecând prin câțiva lideri baltici, printre care și premierul estonian, Kaja Kallas, acum urmărit de Moscova. Sau prim-ministrul danez. Ca să nu mai vorbim de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Dar Rutte este singurul real, potrivit surselor aliate. Președintele României Klaus Iohannis și-a arătat interesul, iar țara spune că şi statele din Est trebuie luate în considerare odată pentru totdeauna, dar diplomația aliată nu consideră că ele fac campanie cu adevărat. Înainte de a exista îndoieli, marile capitale, cele mai puternice guverne, au vrut să clarifice care este opțiunea lor și că Iohannis nu are nicio șansă. El știe, dar în lumea complicată a relațiilor internaționale și a posturilor de distribuit, nu strică niciodată ca numele tău să fie auzit sau ca cineva să-ți datoreze o favoare. Nu are opțiuni în această carieră, dar poate are în altele.
Mai mult, pe g4media
