Epopeea SRU: Cum a ajuns Iaşul câştigător al unei curse ce pare fără premii!

Proiectul spitalului regional de la Iaşi a ajuns într-o fază avansată de avizare. Acest proiect va deveni cea mai mare investiţie cu bani euro­peni realizată la Iaşi, iar implementarea efectivă este programată pentru ciclul financiar 2021 – 2027. Guvernul mai are în plan construirea de spitale la Cluj şi Craiova, dar studiile de fezabilitate în cazul acestor unităţi încă nu au fost finali­zate. În schimb, Iaşul are deja avi­zul unui Consiliu interministerial pe varianta finală a studiului şi, în cu­rând, indicatorii tehnico-economici ai investiţiei vor face obiectul unei hotărâri a Guvernului. În total, proiectul are o valoare de peste 500 milioane euro.

Spitalul de la Iaşi va fi construit la periferia oraşului, în cartierul Moara de Vânt. În această zonă sunt sute de hectare lipsite de construcţii, unele în proprietate publică, altele deţinute de persoane particulare. Zona are un potenţial semnificativ de dezvoltare şi, pro­babil, va deveni cel mai nou şi modern cartier din Iaşi în următorii 10-15 ani. De altfel, din acest mo­tiv, unii arhitecţi numesc deja viitorul cartier „noul Copou“ al Iaşului.

Etapele de implementare a SRU Iaşi: până în 2023

Iniţial, planul autorităţilor a fost ca Spitalul Regional de Urgenţă (SRU) Iaşi să fie finalizat cel târziu până în 2023 şi să beneficieze de finanţare în actualul exerciţiu bugetar european (2014 – 2020). Întoc­mi­rea studiilor de fezabilitate a dat peste cap estimările guvernului: cos­turile pentru construirea unui singur spital au depăşit valoarea totală alocată prin linia de finanţare europeană. Fondurile stabilite încă din anul 2014 pentru Iaşi, Cluj şi Craiova ajungeau la 300 milioane euro, câte 100 milioane euro pentru fiecare spital şi cu un mecanism de finanţare de 50% din partea UE şi 50% din partea guvernului.

După ce a devenit clar că nici măcar SRU Iaşi, cel mai avansat, nu poate fi finanţat, autorităţile române s-au reunit la Bruxelles, în septembrie 2018, cu reprezentaţi ai DG Regio. „Deoarece în cadrul discuţiilor comune nu au fost identificate soluţii de realocare de fonduri europene nerambursabile din actuala programare (2014 – 2020), DG Regio şi-a exprimat deschiderea în vederea acoperirii deficitului de fi­nanţare a celor 3 SRU, din ciclul financiar 2021 – 2027, şi a recomandat autorităţilor române începerea demersurilor pentru securizarea fondurilor în noua perspectivă“, se arată într-o adresă a Ministerului Sănătăţii (MS), semnată de secretarul de stat Dan Dumitrescu. În decembrie 2018, guvernul a adoptat un memorandum pentru construirea spitalelor în două etape.

Cu banii din actuala programare se vor realiza proiectele teh­nice şi verificarea acestora, planurile de reorganizare locală (model inovativ de organizare şi funcţionare a SRU, conversia serviciilor etc.), planurile de tranziţie (inclusiv planul de training, curricula de training şi reabilitare, modernizare şi dotare centru de training) şi caietele de sarcini pentru lucrările de execuţie. Ulterior, în etapa 2 (2021 – 2027) sunt programate lucrările. Guvernul a mai convenit o modificare importantă: a crescut procentul de cofinanţare din fonduri nerambursabile de la Comisia Europeană, de la 50% la 85%. În aceeaşi adresă a MS se arată că studiul de fezabilitate de la Iaşi a obţinut toate avizele la faza SF, în timp ce la Cluj şi Craiova studiile sunt încă în variantă de draft. Astfel, Iaşul are cel mai avansat proiect şi, conform MS, după aprobarea indicatorilor în Guvern, „se vor demara cu celeritate procedurile de achiziţie publică a serviciilor de proiectare tehnică şi asistenţă tehnică pe parcursul executării lucrărilor de construire“.

Licitaţia de execuţie ar putea lansată în anul 2020 cu clauză suspensivă, termenul de finalizare a lucrărilor fiind de 48 de luni. Stadiul SRU Iaşi a făcut, recent, obiectul unor interpelări în cadrul Consiliului Local Municipal, Primăria Iaşi fiind, alături de Consiliul Judeţean, parterner în proiect. „Spitalul din Iaşi are un avans destul de mare faţă de celelalte două spitale, şi cred că acest avans este meritul atât al Ministerului Sănătăţii, cât şi meritul celor care s-au ocupat pe plan local de acest spital. MS urmează să depu­nă cererea de finanţare la Comisia Europeană“, a declarat medicul Călin Scripcaru, el fiind şi consilier local.

Infrastructura din jurul SRU va fi creată de la zero

Una dintre principalele probleme în realizarea SRU Iaşi a fost, de-a lungul anilor, stabilirea unui ampla­sa­ment adecvat unei astfel de investiţii. Deseori, discuţiile din mediul public au avut conotaţii politice ceea ce a dus la anumite blocaje instituţionale. În cele din urmă, CL Iaşi a pus la dispoziţia MS, în noiembrie 2016, o suprafaţă de 12 ha în Moara de Vânt. Iar adoptarea unei astfel de decizii nu a fost uşoară, şi a fost nevoie de „votul de aur“ al unui consilier independent (Andrei Postolache) pentru a preda terenul. În timp ce PSD, ALDE şi PMP au susţinut amplasamentul din Moara de Vânt, consilierii PNL au marşat pe un teren din Miroslava, comună limitrofă Iaşului. Terenul aprobat se află pe un platou, vizavi de zona Copou, şi, în prezent, infrastructura de acces este deficitară, aproape inexistentă.

Estimările Primăriei Iaşi sunt că amenajarea unei reţele de străzi va costa peste 30 milioane euro, iar banii ar putea fi asiguraţi ori prin credit, ori cu fonduri europene. Amplasamentul se află la circa 500 metri (în linie dreaptă) de bld. C.A. Rosetti (drum european E58, spre Sculeni). „Se propune o arteră nouă cu două fluxuri pe sens care să delimiteze arealul studiat cu poten­ţial de irigare viitoare a zonelor adiacente şi care să facă legătura între C.A. Rosetti şi Moara de Vânt, cu ulterioară legătură spre zona de est şi cea de vest a municipiului Iaşi, prin legături cu şosea­ua de centură ce urmează să fie finanţată şi executată“, se arată în Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al zonei, document ce a analizat accesele către SRU Iaşi. Totodată, va fi creată o reţea nouă de străzi în jurul spitalului, artere care vor face legătura şi cu str. Moara de Vânt, şosea ce se află în proximitatea complexului de agrement Ciric şi a Aeroportului Iaşi. „Toată reţeaua de drumuri care va trebui făcută pentru a avea accesibilitate la Spi­talul Regional de Urgenţă încer­căm să o susţinem noi, municipiul Iaşi, chiar dacă va trebui să contractăm un credit. Deja am făcut o estimare la circa 34 milioane eu­ro“, declara, recent, primarul Ia­şului, Mihai Chirica. Cealaltă variantă este ca Primăria să atragă fonduri europene în urma unui parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) în cadrul unui proiect intitulat „Smart City District“.

Acordul cu BEI a fost semnat vara trecută, în înţelegere fiind parte inclusiv experţi ai JASPERS. Scopul acordului este ca planurile de dezvoltare şi execuţia reţelei stradale din zona Moara de Vânt să fie realizate cu fonduri UE. „Este un moment foarte important pentru noi fiindcă deschide un nou orizont pentru dezvoltarea Iaşului şi suntem foarte onoraţi şi încrezători că acest orizont apare sub auspiciile Comisiei Europene şi ale BEI. Contribuţia Uniunii Europene şi a BEI la dezvoltarea statelor din Europa Centrală şi de Est, mai ales a României şi, în particular, a Iaşului a fost esenţială şi de neînlocuit în anii post-aderare. Sprijinul pentru Spitalul Regional de Urgenţă şi pentru acest proiect de consultanţă vor însemna pentru Iaşi un sprijin şi un motor de dezvoltare pentru următorii cel puţin 10 – 15 ani“, spunea primarul, la semnarea acordului pentru „Smart City District“.

SRU Iaşi va avea 850 de paturi şi 3.000 de angajaţi

Estimările actuale arată că la viitorul spital regional de la Iaşi vor lucra aproape 3.000 de angajaţi. Clădirea, de tip modulară, va avea şase niveluri supraterane şi două în subteran, iar amprenta la sol va fi de 36.500 mp, potrivit studiului de fezabilitate. Spitalul va avea 850 de paturi şi câteva zeci pentru spitalizare de zi. Lucrările de construire a SRU au fost estimate la peste 320 milioane euro, sumă în care sunt incluse dotările şi cheltuieli neprevăzute din perioada implementării. La aceşti bani se adaugă fonduri pentru pregătirea proiectului din punct de vedere tehnic şi al detaliilor arhitecturale/de execuţie (40,9 milioane euro), racordarea la reţele de utilităţi şi construirea infrastructurii rutiere (30 milioane euro), costuri de implementare (circa 18 milioane euro – supervizare lucrări, plan de tranziţie etc.) şi TVA (70 milioane euro). Totuşi, o altă sumă care apare în SF este de peste 52 milioane euro, iar aceşti bani ar urma să fie investiţi pentru reconversia clădirilor ce fac parte din Spitalul „Sf. Spiridon“ (principalul spital de urgenţă actual din Iaşi) după ce SRU va fi finalizat şi dat în folosinţă. Conform prezentării făcute de experţii BEI anul trecut la Iaşi, costurile totale pentru SRU depăşesc 530 milioane euro.

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro şi Ziarul de Iaşi în cadrul proiectului „Cohesion Policy Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanţat de UE prin DG Regio. Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.