Fondurile norvegiene – pe ce domeniu sa aplicati. Interviu cu diplomatul norvegian Thorstein Wangen

 România a obţinut în exerciţiul financiar 2014 – 2021 puţin peste 500 de milioane de euro din aceste granturi, fiind al doilea beneficiar din Europa după Polonia. În ultimii şapte ani, în regiunea Moldovei au fost implementate proiecte de circa 32,5 milioane de euro, iar în judeţul Iaşi proiectele au vizat domenii precum educaţie şi cercetare, întărirea societăţii civile şi cultură.

Rep: Care credeţi că este importanţa, în ţări precum România, să ai o finanţare externă din mai multe surse pentru proiecte mai mici de infrastructură, de cercetare, cultură şi în alte domenii conexe?

Thorstein Wangen: Mă bucur foarte mult să fiu în Iaşi, este prima mea vizită şi ştiu foarte bine ce se spune: nu ai fost în România până când nu ai vizitat Iaşul. Ştiu din istorie că este un oraş cel puţin la fel de important precum Bucureştiul în această zonă şi de aceea mă bucur mult să fiu aici. „EEA and Norway Grants” reprezintă contribuţia noastră la proiectul european. Acesta vorbeşte despre lucrurile fundamentale care ar trebui să guverneze statele: coabitarea în pace, drepturile omului, implicare, solidaritate, demnitate şi democraţie. Când te uiţi la ce se întâmplă dincolo de graniţă, în Ucraina, înţelegem mai bine nevoia de a lupta pentru aceste idei şi că nu ar trebui să le considerăm deja rezolvate. Chiar dacă pentru mulţi ani am făcut asta, dar acum ne dăm seama că trebuie să încetăm. Şi pentru a susţine acest proiect european, să nu fie doar cuvinte frumoase, trebuie să intrăm în cooperări internaţionale la nivel europene şi să lucrăm împreună la proiecte. Apoi, să luptăm să realizăm aceste proiecte. Dacă ne întrebaţi ce reprezintă aceste granturi, reprezintă contribuţia noastră în lupta pentru aceste valori şi astăzi acest lucru este mai important ca niciodată. Dar ca să faci asta, oamenii trebuie să se întâlnească, să discute, să vorbească, să facă schimb de idei.

Rep: Au fost multe voci care au invocat „efectul unificator al războiului”. Deşi Rusia spera să dezbine continentul, Suedia şi Finlanda vor să intre în NATO, ţările mici de lângă România, Moldova, Ucraina, Georgia vor să adere în proiectul european. După ce războiul va fi tranşat, putem vorbi de o Europă mai unită?

Thorstein Wangen: Ceea ce vedem acum este o situaţie foarte dificilă, dar în doar câteva săptămâni am văzut deja discuţii în Finlanda şi Suedia care şi-au schimbat complet percepţia asupra securităţii. Acum trei luni nu am fi crezut că astfel de modificări sunt posibile. Bineînţeles că sunt şi alte tendinţe. Deci dacă cineva a crezut că va fi mai uşor şi că Europa se va dezbina cu războiul în apropierea graniţelor, cred că rezultatul a fost complet opus. Cel puţin asta vedem acum. În cadrul granturilor, a proiectelor, lucrăm împreună – Norvegia şi alte 50 de ţări din Europa Centrală şi de Est, tocmai pentru a aduce oamenii laolaltă. Am stabilit mai mult de 800 proiecte bilaterale din 2009, de când am început. Spre exemplu, pot să vă spun că mulţumită granturilor, relaţiile bilaterale între Norvegia şi România, unde nu exista un mare contact, sunt mai puternice ca niciodată. Nu doar la nivel politic, deşi şi acolo s-au făcut progrese mari, dar la nivelul societăţii civile. Ministerele mediului şi culturii lucrează împreună pentru a putea analiza situaţiile din cele două ţări. Dacă oamenii sunt aduşi laolaltă şi pot discuta unii cu alţii, atunci încă mai există speranţă. Cea mai mare provocare de acum: este noul „Green Deal”, rezolvarea crizei de mediu, să descoperim cum să ajungem la industrii mai sustenabile. Sunt convins că o consecinţă indirectă, dar pozitivă, a războiului din Ucraina este aceea că am înţeles că trebuie să ne accelerăm politicile către o economie mai sustenabilă. Vrem să ne reducem dependenţa de combustibilii fosili, vrem să folosim soarele, vântul. Un efect secundar al războiului acesta este: vom grăbi schimbările necesare pentru o economie mai sustenabilă şi o societate mai sustenabilă. Mai mult, înainte de război vorbeam de Europa de Vest, Centrală sau de Est. Dar stând în România acum, văzând ce se întâmplă în Ucraina, nu mă simt ca în partea de Est a Europei, ci mă simt în Europa. Cred că războiul a abolit această împărţire între Est, Centru şi Vest. Suntem cu toţii uniţi pe acest continent, cu aceleaşi valori. În tot acest întuneric adus de război, aici putem să găsim lumină.

Rep: Ce credeţi despre oraşul nostru ca atractivitate internaţională? Aţi urmărit proiectele implementate până acum şi aveţi o serie de concluzii: unde putem îmbunătăţi lucrurile?

Thorstein Wangen: Nu pot face o analiză amplă fiindcă am petrecut puţin timp în Iaşi, dar am văzut un oraş foarte frumos, am avut întâlniri la Palatul Culturii şi este impresionant. Dar ştiu că acest oraş are o istorie veche de câteva secole, puternică, că sunteţi mândri de ea – şi pe bună dreptate. Aveţi monumente impresionante şi clădiri impunătoare în acest oraş. Când zburam spre Iaşi dinspre Bucureşti, pădurile înconjurătoare şi peisajul creat era absolut superb. Ca proiecte în Iaşi, sprijinim acum Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”; ştim că este mereu nevoie de reabilitare şi sperăm că finanţarea noastră va contribui să fie construit un acoperiş mai bun pe acea clădire, care înţeleg că este necesar. Cooperarea pe care o avem cu UAIC este foarte importantă, m-am mirat că poţi învăţa norvegiana în Iaşi. Cine ar fi crezut că în Iaşi, în mijlocul României, este o facultate unde poţi învăţa norvegiană? Avem multe legături culturale şi ştiu că oraşul acesta e recunoscut pentru învăţământ şi cercetare.

Rep: Unde se vor îndrepta fondurile pe noul exerciţiu care va începe din 2022?

Thorstein Wangen: Acesta se va concentra pe principalele două programe în perioada următoare: „rule of law”, supremaţia legii, sentimentul oamenilor că dacă eşti un fermier în Iaşi, un şofer de autobuz din Timişoara sau un politician din Bucureşti vei fi tratat la fel în faţa legii. Trebuie ca oamenii să înţeleagă acest mesaj pentru a avea încredere în societate. Judecătorii trebui să ia decizii pe baza legilor din ţară şi trebuie să fie independenţi. Tot ce înseamnă supremaţia legii e important, iar apoi vom insista şi pe al doilea program noul „green deal”. Norvegia a dezvoltat tehnologie de înmagazinare în cantităţi mari a energiei produse, lucrăm la implementarea pompelor de căldură, dar şi la cum să schimbăm utilizarea cărbunelui în generarea energiei electrice şi să aducem venituri oamenilor din această zonă care nu vor mai putea munci. Sper să lansăm noi parteneriate în aceste două programe.