Caută 
1 MIN
Experienţa istorică ne arată că, pe total, progresul tehnologic creează locuri de muncă suplimentare, dovada cea mai bună fiind faptul că, astăzi, deşi populaţia planetei a crescut de opt ori în ultimele două secole, rata şomajului a scăzut, în loc să crească, aşa cum susţin scepticii. Evident, pe termen scurt, redistribuirea locurilor de muncă generează un şomaj pasager sau tranzitoriu, absorbit, mai devreme sau mai târziu, în funcţie de capacitatea forţei de muncă de a se recalifica.
Fiind o invenţie foarte importantă, cu efecte imediate şi, mai ales, pe termen lung, robotul de inteligenţă artificială ChatGPT a creat senzaţie în anul 2023, la fel ca naşterea oiţei Dolly, prin clonare, acum aproape trei decenii. Evident, în faţa unor schimbări importante, oamenii reacţionează cu frică, deoarece nu înţeleg în detaliu efectele unor astfel de invenţii. Din acest punct de vedere, putem accepta reticenţa venită atât din partea savanţilor, dar, în primul rând, a publicului larg. Însă, la fel ca în oricare alt caz asemănător, contează, înainte de toate, modul de utilizare sau scopul de atins prin utilizare. Dacă încurcăm lucrurile, am putea trage concluzii pripite şi am ajunge să susţinem că, spre exemplu, inventarea avionului a avut consecinţe negative, doar pentru că nişte descreieraţi au doborât doi zgârie-nori din New York, după ce au deturnat două aeronave cu pasageri. Evident, lucrurile nu trebuie văzute într-o astfel de cheie. Nimic rău, cel puţin, în mod evident rău, nu s-a întâmplat după naşterea oiţei Dolly, dovadă că oamenii ştiu, în principiu, să folosească invenţiile în scopuri eminamente bune. Putem fi siguri că acelaşi lucru se va întâmpla în cazul robotului ChatGPT sau al altora de acest tip. În primul rând, inteligenţa artificială este cât se poate de necesară, deoarece inteligenţa naturală se dovedeşte a fi limitată în raport cu nevoile umane. Nu venim pe lume cu suficientă inteligenţă pentru a ne satisface nevoile nelimitate. De aceea, inteligenţa artificială încearcă să rezolve în parte o problemă constitutivă a naturii umane, mai precis, un nivel insuficient al inteligenţei naturale. Într-un fel, ea poate fi asemănată cu forţa unui tractor, a unei macarale etc., care încearcă să suplinească puterea insuficientă a muşchilor noştri. Aşadar, inteligenţa artificială constituie un instrument util, aflat la dispoziţia omului, ajutându-l să facă ceea ce el nu poate să facă în mod obişnuit.
În plan economic, efectele introducerii unui astfel de robot, al inteligenţei artificiale de această dată, vor fi eminamente pozitive, după cum introducerea robotului de bucătărie, a maşinii de spălat şi a oricărei alte ustensile casnice a uşurat munca oamenilor, a economisit energie fizică, efort, pe care noi le-am putut redirecţiona fie către timpul liber, scurtând săptămâna de lucru, spre exemplu, fie spre producţia altor bunuri şi servicii utile. Din acest punct de vedere, este complet ilogic să susţinem că inteligenţa artificială va crea, pur şi simplu, şomaj. Fără îndoială, ea va înlocui forţa de muncă umană în anumite sectoare, că unii oameni îşi vor pierde locurile de muncă pe termen scurt, însă nimeni nu va rămâne şomer pe termen mediu şi lung. În orice caz, progresul tehnologic nu generează şomaj; dimpotrivă, creează noi locuri de muncă. Un exemplu ar fi industria computerelor, care, acum câteva decenii, nici măcar nu exista, dar care, în prezent, oferă milioane de slujbe foarte bine plătite. De fapt, nicio invenţie nu distruge pur şi simplu locuri de muncă, ci le redistribuie: dispar unele, apar altele. Experienţa istorică ne arată că, pe total, progresul tehnologic creează locuri de muncă suplimentare, dovada cea mai bună fiind faptul că, astăzi, deşi populaţia planetei a crescut de opt ori în ultimele două secole, rata şomajului a scăzut, în loc să crească, aşa cum susţin scepticii. Evident, pe termen scurt, redistribuirea locurilor de muncă generează un şomaj pasager sau tranzitoriu, absorbit, mai devreme sau mai târziu, în funcţie de capacitatea forţei de muncă de a se recalifica. Cu siguranţă, introducerea pe scară largă a inteligenţei artificiale va avea efecte eminamente pozitive asupra omenirii.
Articolul face parte din seria „Trebuie să ne temem sau să ne bucurăm de dezvoltarea AI?”, tema de meditaţie propusă de redacţie colaboratorilor de la pagina de Opinii, la sfârşitul anului 2023.
Gabriel Mursa este profesor de Economie şi Istoria gândirii economice la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi preşedintele Institutului Hayek România
