La groapa de gunoi de la Ţuţora sunt aruncate deşeuri neselectate, iar asta a încăierat două instituţii

În instanță, reprezentanții Salubris s-au apărat, spunând că situația îi depășește. Pur și simplu, stația de tratare a deșeurilor nu face față volumului gunoaielor strânse zilnic. „Alternativa ar fi să nu golim tomberoanele din oraș sau să stăm cu gunoaiele în mașini. Nu putem face așa ceva”, spune directorul Salubris. Problema nu ar fi existat dacă s-ar fi ajuns la un procent de 50% a deșeurilor colectate selectiv.

Garda de Mediu a sancționat Salubris cu un avertisment în octombrie anul trecut, pentru că societatea de salubritate depozita în groapa de la Țuțora deșeuri care nu fuseseră supuse unor „operațiuni de tratare fezabile tehnic”.

Concret, înainte de a fi depozitate în groapa de gunoi, deșeurile trec printr-o stație de tratare mecano-biologică. Aici, deșeurile reciclabile sunt separate de componentele organice. Acestea din urmă sunt ulterior tratate biologic pentru stabilizarea materialului și transformarea sa într-un compost inert. Abia acesta este menit să ajungă în groapa de gunoi.

Or, în septembrie anul trecut, din 11.138 tone de deșeuri strânse de Saubris, doar 3.325 de tone au fost supuse operațiunilor de tratare. Alte 834 tone au fost reprezentate de deșeuri colectate selectiv. Restul, aproape 7.000 de tone, au fost aruncate direct în groapa de gunoi.

Sancțiunea aplicată de Garda de Mediu a fost contestată în instanță de reprezentanții Salubris. Conform acestora, societatea colectează zilnic 300-350 tone de deșeuri. Stația de tratare mecano-biologică de la Țuțora poate prelua însă doar 180-200 tone de deșeuri. În patru rânduri, pe parcursul lunii octombrie, stația nu a putut prelua decât 100-110 tone.

Aceasta, deși capacitatea proiectată a stației este de 140.000 tone anual, respectiv peste 380 tone/zi. Or, câtă vreme stația poate prelua doar o parte din volumul deșeurilor colectate de Salubris, operatorul nu poate face altceva decât să ducă restul gunoaielor direct la groapă.

„Noi strângem anual 120.000 tone de deșuri. Cam 20.000 de tone sunt deșeuri inerte, moloz și materiale de construcții, care se depozitează direct, separat. Încă 14,5% sunt deșeuri colectate selectiv. Restul, ar trebui să ajungă la stația de tratare, care este însă subdimensionată. Ar mai trebui o capacitate suplimentară de vreo 30%, dar asta nu mai depinde de noi. Garda de Mediu spune că trebuie tratat tot deșeul. Nu știu să existe vreo unitate teritorial-administrativă din țara asta care să poată face asta. Suntem oricum între primele cinci societăți de salubritate din țară”, a declarat managerul Salubris, Cătălin Neculau. Conform aprecierii acestuia, dacă toate deșeurile reciclabile ar fi depozitate selectiv de ieșeni, situația s-ar rezolva de la sine. La stația de tratare ar ajunge sub 200 de tone de deșeuri zilnic.

De partea cealată, pentru Garda de Mediu, lucrurile sunt la fel de clare. Autorizația integrată de mediu prevede faptul că se acceptă la depozitare doar deșeurile supuse în prealabil tratării și deșeurile inerte, nepericuloase. „Orice persoană fizică sau juridică care cauzează daune mediului înconjurător este răspunzătoare pentru acestea și trebuie să-și ia măsurile de reparare sau de prevenire necesare și să suporte toate costurile aferente”, au arătat reprezentanții Gărzii.

Aceeași poziție a fost adoptată și de magistrații Judecătoriei, care au apreciat că aspectele invocate de Salubris privind subdimensionarea stației de tratare nu înlătură răspunderea sa contravențională. Judecătorii au subliniat că Garda de Mediu a aplicat doar un avertisment, cea mai ușoară sancțiune posibilă, când putea aplica o amendă de 20-40.000 lei. Plângerea Salubris a fost respinsă. Apelul declarat de operatorul de salubritate împotriva sentinței urmează să fie analizată de Tribunal.