Mâinile lui Putin şi picioarele lui Nehammer

20.11.23, 635

Ştire de România

„Case incendiate de soţia unui pompier din Arad” (Digi 24). Decât, vorba ceea.

Nehammer despre Putin sau Mâna şi dialogul

Via cabaretista austriacă Lisa Eckhart, stabilită în Germania, la Leipzig, am aflat de o declaraţie demnă de Viorica Dăncilă (dacă vă mai aduceţi aminte de ea), făcută de cancelarul Austriei: „Avem de-a face cu un duşman care poartă arme în ambele mâini. Asta înseamnă că n-are nicio mână liberă pentru dialog.”

Asta, a exploatat Lisa Eckhart metafora strâmbă a lui Nehammer, e ca şi cum acesta ar fi declarat că poartă încălţări la ambele picioare şi că astfel n-are niciun picior liber ca să facă un pas înapoi (adică să-şi dea demisia)!

Cu ce-am rămas după periplul african al preşedintelui

„Hakuna Makata!”

Adică, dacă bine am înţeles: Probleme nu-s/ Totul e okay!

Cel puţin la ei, în Tanzania. Poate.

Mereu adevărat

„Die Wahrheit bedarf nicht vieler Worte, die Lüge kann nie genug haben.” A spus-o Friedrich Nietzsche. „Adevărul”, adică, „n-are nevoie de multe cuvinte, minciuna /însă/ nu poate avea niciodată suficiente.”

Ziua mondială a singurătăţii

Oare există? Ar trebui să existe.

Chuck Norris

Dintr-un film oarecare german (Heiraten ist nichts für Feiglinge/ Căsătoria nu-i nimic pentru laşi) am pescuit două inscripţii simpatice de tricou: Chuck Norris poate îneca peşti şi Chuck Norris poate să facă cepele să plângă.

Când propaganda se confundă cu publicitatea

Sau invers.

Să inviţi, adică, un producător de pompe de căldură în emisiunea ta ca să facă apologia pompelor de căldură mi se pare genial. Realmente genial, zău aşa! Pe cuvântul meu de onoare! Să moară mama (fie-i ţărâna uşoară)!

A, să nu uit: a făcut-o Iancu Guda pe Digi24.

Umor involuntar

România s-a calificat la CE (de fotbal). Cum? „În stil de echipă mare!” Hai că-mi place umorul celor de la Digi.

Recomandare

Nu ştiu dacă există şi tradus, dacă s-a gândit cineva de pe la noi să achiziţioneze filmul german 12 heißt: Ich liebe dich (2007, 12 înseamnă: te iubesc, după o poveste adevărată). Este vorba de relaţia dintre un ofiţer Stasi din RDG şi o tânără pe care o interoghează zile şi săptămâni în şir, cât să se îndrăgostească de ea – şi ea de el. Asta în 1985/ RDG. În 1997, la 7 ani după căderea comunismului şi reunificarea Germaniei, ajung să devină un cuplu. Dacă n-ar fi fost o poveste reală, filmul ar fi putut părea o încercare de prezentare softuită a dictaturii…

„Planeta eşti tu”

Aşa se numeşte emisiunea eco a Teodorei Tompea de pe Digi24. Şi-mi vine să exclam: Zău? Îi dăm fiecărui telespectator impresia că el e planeta? Inclusiv ţicniţilor, deci? Celor care cred că ştiu exact cum stau lucrurile şi, la o adică, pot fi dispuşi la gesturi radicale care transcend legislaţia existentă, motivaţi de binele mai mare, vorba tuturor idealiştilor orbiţi de o ideologie anume, în numele căreia sunt dispuşi să comită şi acte teroriste!? Pentru că fix ăsta e reversul medaliei unei emisiuni în care salvarea climei (şi, evident, a Planetei) e prezentată în termeni de propagandă de băgat în sperieţi cetăţenii.

V-aţi crăciunit?

Până de Crăciun, pe Diva au fost multe filme (de Crăciun, desigur) prezentate de Pepsi: „Eşti pe mood de crăciuneală? Stai chill! Pepsi ţi-aduce filmul!”

Să te crăciuneşti, nu alta!

Toţi oamenii de bine…

Toţi oamenii de bine sunt ipocriţi.

Apropo

– Nespălatule!

– Decât spălat pe creier…

Apropo: Vai de pitici pe un creier spălat!

Movie Line

Pescuit dintr-un film american, prin 2018: „Memories build the bridge between mind and heart.”/ „Amintirile compun podul dintre minte şi suflet.”

Michael Astner este poet, traducător şi publicist