La aceste cauze se adaugă şi incidenţa crescută a neoplaziilor (nota redacţiei – pacinţi cu cacere) şi cazurile cirotice cu HDS. Cauzele HDS sunt extrem de numeroase dar peste 2/3 din hemoragii sunt produse de boala ulceroasă (ulcer gastric sau duodenal) şi varicele esofagiene; nu pot fi neglijate alte numeroase cauze: gastrite hemoragice, esofagite, cancere digestive, etc.

Simptomele care trebuie să aducă pacientul la spital

Hemoragia digestivă superioară este o urgenţă majoră, care poate pune în pericol viaţa bolnavului, cu un tablou clinic care uneori poate fi dramatic (ce poate fi mai dramatic decât o vărsătură cu sânge??). HDS reprezintă pierderea de sânge din leziuni localizate la nivelul tubului digestiv superior (esofag, stomac, duoden), pierdere care se poate exterioriza prin hematemeză (vărsătură cu sânge) sau melenă. Vărsătura cu sânge roşu sau cea „în zaţ de cafea“ trebuie să aducă imediat pacientul la spital  Hematemeza înseamnă vărsătura cu sânge, care poate avea aspect variabil:

Vărsătură cu sânge roşu

Vărsătură cu sânge roşu, proaspăt, uşor recunoscută de către bolnav, este alarmantă, astfel încât acesta se prezintă de cele mai multe ori imediat la spital; am mai spus că, probabil, vărsătura cu sânge este una dintre cele mai dramatice şi impresionante manifestări din gastroenterologie. De regulă, orice persoană care are o varsătura cu sânge roşu se sperie şi se prezintă la urgenţă; este obligatoriu ca orice persoană cu acest simptom să se prezinte de urgenţă la spital, chiar dacă ulterior diagnosticul de hemoragie digestivă superioară nu va fi confirmat.

Vărsătura în „zaţ de cafea“

Dacă pierderea de sânge nu este foarte mare, persoana varsă un lichid maroniu, asemănător zaţului de cafea, amestecat uneori cu alimente, fapt care împiedică conştientizarea vărsăturii cu sânge. În aceste cazuri pacientii se prezintă, de cele mai multe ori, la spital mai târziu, atunci când apar efectele pierderii de sânge (anemiei – ameţeli, oboseală, etc).

Scaunul melenic: nu ignoraţi şi nu amânaţi prezentarea la medic

Melena reprezintă eliminarea de scaune negre, moi, lucioase, aderente şi rău mirositoare (scaune cu aspect de păcură, smoală). Scaunul melenic este recunoscut cu uşurinţa de cineva care a mai avut o hemoragie digestivă, dar ignorat uenori de multe persoane, care pun modificarea de culoare pe seama alimentaţiei. Melena trebuie diferenţiată de scaunele negre (cu tentă verzuie, cenuşie) care pot apare după administrarea de medicamente care conţin fier, bismut, sau ingestia de alimente diverse: spanac, afine, struguri negri, sfeclă roşie etc. Se estimează că o sângerare de cel puţin 50 ml este suficientă pentru apariţia unui scaun melenic.

Frecvent întâlnite la tineri

„Cu siguranţă da, deoarece cauzele frecvente de hemoragii digestive superioare (ulcer, gastrite hemoragice, hemoragii variceale, sindrom Mallory Weiss, etc) sunt destul de frecvent întâlnite în practică şi la pacienţii tineri. Spun acest lucru pentrucă în Institutul de Gasteroenterologie şi Hepatologie ajung toţi pacienţii cu hemoragii digestive superioare care se prezintă în urgenţă (trimişi din UPU pentru precizarea cauzei hemoragiei şi tratament endoscopic). Nu cred că este o gardă pe linia de endoscopie în care să nu se prezinte cel puţin un tânăr pentru hemoragie digestivă superioară. Cei mai mulţi dintre aceşti pacienţi sunt asistaţi în comparimentul (terapie acuţi) din Institutul de Gasteroenterologie şi Hepatologie, Spitalul „Sf. Spiridon“ . Asigurăm asistenţa de specialitate pentru cei mai mulţi dintre aceşti pacienţi (fără indicaţie de tratament chirurgical în urgenţă)“, adaugă dr. Camelia Cojocariu.

Endoscopia digestivă superioară de cele mai multe ori poate opri hemoragia prin metode endoscopice

„Hemoragia digestivă superioară este suspicionată/confirmată în urgenţă (de cele mai multe ori de către medicul gastroenterolog). „Este adevărat că de multe ori cauza sângerării poate fi sugerată de discuţia cu pacientul, examenul clinic, dar fără a o putea afirma cu certitudine. Endoscopia digestivă superioară este metoda de elecţie pentru evaluarea unui pacient cu HDS deoarece stabileşte cauza, gravitatea, evaluează riscul de resângerare (element prognostic important) şi de cele mai multe ori poate opri hemoragia prin metode endoscopice. Institutul de Gastroenterologie si Hepatologie este prima unitate din ţară care, de peste 20 ani, are linie de gardă pe serviciul de endoscopie, asigurând asistenţa de urgenţă pentru toate hemoragiile digestive din Iaşi şi judetele Moldovei. Endoscopia digestivă superioară trebuie efectuată în maxim 24-48 de ore de la debut (după acest interval riscul de a nu putea preciza cauza HDS este apreciabil)“, completează dr. Camelia Cojocariu.

Hemoragie digestivă superioară de la o singură aspirină?

„Antiinflamatoarele nonsteroidiene (AINS) sunt, alături de H. pylori, principalele cauze ale ulcerului gastric şi duodenal. Consumatorii de AINS au un risc de a dezvolta ulcer de 5 ori mai mare decât pacienţii de aceeaşi vârstă fără terapie; aproape o treime dintre consumatorii cronici de AINS dezvoltă ulcer. Este important de ştiut că AINS (nota redacţiei – cele mai utilizate pentru dureri sunt cele de tip Ibuprofen, Nurofen, Diclofenac, Keterolac) şi aspirina sunt printre cele mai utilizate medicamente şi că jumătate dintre persoanele peste 65 de ani folosesc AINS măcar o dată pe săptămână (procent care creşte cu vârsta). Utilizarea cronică de AINS este răspunzătoare în aproape jumătate din cazurile de hemoragie digestivă non variceală dar este adevărat că unele persoane (chiar tinere..) pot avea HDS după o banală tabletă de aspirină…Un aspect pe care consider că trebuie să îl subliniez este faptul că de cele mai multe ori administrarea de AINS este făcută fără indicaţie medicală specializată; de cele mai multe ori AINS sunt autoadministrate pentru orice durere (cap, abdomen, picioare, etc)“, subliniază dr. Camelia Cojocariu.

Cum putem preveni hemoragia digestivă superioară

Având în vedere gravitatea HDS, prevenirea ei este o metodă extrem de eficientă pentru reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin această afecţiune. Prevenirea hemoragiilor digestive pare dificilă, dar, trecând în revistă cauzele frecvente, se observă că multe hemoragii digestive ar putea fi prevenite dacă se au în vedere următoarele aspecte:

* evitarea consumului excesiv de alcoool,

* pacienţii cu boală ulceroasă trebuie instruiţi să evite automedicaţia, în special AINS; acestea vor fi administrate doar dacă este necesar, cu asociere de IPP;

* persoanele care au mai avut hemoragii digestive trebuie să evite medicamentele cu risc hemoragic

* aspirina care este luată pentru orice răceală: trebuie ştiut că aspirina tamponată nu evită riscul de hemoragie

* în cazul în care medicamentele cu risc hemoragic digestiv (AINS, antiagregante, anticoagulante, etc) sunt indicate pentru o altă afecţiune, trebuiesc luate obligatoriu după masă, de preferat cu protecţie gastrică (recomandată de gastroenterolog).