Dr. Marius Dabija, medic primar neurochirurg, Director medical al Spitalului Clinic de Neurochirurgie Iași: ”Măduva spinării începe la baza creierului și se continuă prin canalul osos al regiunilor cervicală și dorsală, terminându-se în regiunea lombară superioară printr-un mănunchi de fibre nervoase individuale numite „coadă de cal”. 

La nivel cervical măduva spinării conține fibre care transportă impulsuri către membrele superioare și inferioare, torace, abdomen, sfinctere etc.
Practic, canalul spinal este un tub osos închis în care este situată măduva spinării. În mod normal, există un spațiu lichidian de câțiva milimetri care înconjoară măduva spinării protejând-o de traumatisme și permițând mobilitatea canalului spinal cervical. 

Însă, sunt persoane care se nasc cu un canal cervical îngust care, în termeni medicali se traduce prin "stenoză cervicală congenitală". De cele mai multe ori, aceste persoane nu știu că au o astfel de problemă până când sunt puse în situația de a face investigații imagistice. Și aici vorbim de cauze de natură traumatică, procese virale, maladii autoimune sau inflamatorii, procese degenerative de tipul spondilozei cervicale și a herniei de disc cervicală. 

Ca și în cazul dumneavoastră, canalul spinal cervical se poate stenoza din cauza schimbărilor degenerative survenite la nivel osteo-articular. 

Osteofiții, protruziile discale, hipertrofiile ligamentare pot apărea în timp și pot produce îngustarea canalului spinal cervical. În anumite cazuri, spațiul lichidian din jurul măduvei spinării poate fi redus considerabil, astfel încât măduva spinării poate fi strangulată.

Sindromul clinic care rezultă din întreruperea transmiterii normale a impulsurilor se numește „mielopatie”. Iar mielopatia cervicală cauzată de procesele degenerative se numește "mielopatie cervicală spondilotică".

Din motive anatomice, mielopatia cervicală se asociază cu disfuncții la nivelul membrelor superioare și inferioare cât și cu incontinență urinară și fecală.

Simptomele depind de nivelul și de gradul compresiei. Pot apărea furnicături, pierderea mișcărilor fine la nivelul mâinilor, mers dificil și spasticitate la nivelul membrelor inferioare, pierderea echilibrului, senzații imperioase de urinare. 

Durerea cervicală poate fi prezentă dar, de cele mai multe ori, nu este foarte importantă.

Durata de timp de la apariția simptomelor la progresia lor este variabilă de la o persoană la alta. 

Pe de altă parte, rata de progresie a simptomelor individuale se poate schimba în decursul timpului, perioade de progresie relativ rapidă a mielopatiei alternând cu perioade de acalmie sau de minimă progresie.

Pentru un diagnostic de certitudine medicul dumneavoastră ar putea recomanda CT scan, mielo-CT scan sau RMN. Examinarea de elecţie în fața unei suspiciuni de stenoză cervicală asociată cu mielopatie este Rezonanța magnetică (RMN). Ea va pune în evidență atât gradul, cauza şi tipul stenozei cât şi gradul de afectare medulară (mielopatia imagistică). Doar așa se va putea pune un diagnostic corect și va fi posibilă adoptarea unei conduite terapeutice corecte și adaptate fiecărei situații în parte.

Cheia tratamentului mielopatiei cervicale este de a se îndepărta presiunea asupra măduvei spinării. În mod normal, chirurgia se face pentru a împiedica progresia simptomelor. Însă, ameliorarea neurologică se poate produce sau nu. Este important să discutați prognosticul dumneavoastră cu medicul neurochirurg, înaintea luării unei decizii chirurgicale.

Procedurile chirurgicale de decompresie a măduvei spinării includ aborduri cervicale anterioare (discectomie cervicală anterioară cu fuziune, corpectomie cervicală anterioară cu fuziune), aborduri cervicale posterioare ( laminectomie, laminectomie și fuziune, laminoplastie) și aborduri cervicale combinate anterior și posterior.

Fiecare dintre aceste tehnici vor fi discutate de medicul neurochirurg cu pacientul, căruia i se va explica în detaliu întreaga procedură. 
În mod normal, procedura chirurgicală este aleasă în funcție de localizarea stenozei, de alinierea coloanei vertebrale spinale și de mulți alți factori biomecanici și nu numai.

De aceea, sfatul meu este ca ruda dumneavoastră să ia legătura cu un medic neurochirurg și, împreună, să stabilească pașii pe care trebuie să îi urmeze pentru a găsi cea mai bună soluție”.