Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Minunata inspecţie

GALERIE
radu parpauta
  • radu parpauta
- +

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la naveta profesorilor şi la şperţul care se dă şoferilor sau naşului, la oligofrenii supradotaţi de prin mahalale, de-şi duceau creierii în sacoşă de grei ce erau şi ajungeau în armată fără să ştie buche de carte, când îmi amintesc bandele de tineri învăţăcei spărgând cu iscusinţă dughenele privatizaţilor sau telefonând dulce dragelor lor profesoare, ca să le demonstreze potenţele lor sexuale ieşite din comun (şi din comună), parcă îmi saltă şi acum inima de scârbbucurie!

Dar nu e minunăţie mai mare între toate minunăţiile învăţământului ca inspecţia şcolară. Câtă inteligenţă şi spiritualitate românească în acţiune nu dau la iveală aceste inspecţii! Şi asta începând cu anunţul inspecţiei inopinate, care anunţ, pe căi neştiute, prin ţârâituri întortocheate de telefoane, se face întotdeauna. Aşa că atunci când inspectorul „pică” la o şcoală, directorul a primit de mult ştafeta de la Inspectorat ori de la colegul deja inspectat despre pacostea care o să-l calce. O înţelegere mai tare decât jurământul fraţilor de cruce leagă pe toţi directorii din judeţ într-o reţea în care îndatorirea de bază este să se înştiinţeze la timp unul pe altul. Linia de directori aflaţi pe traseul taifunului ştie astfel dinainte, înştiinţată de obicei de secretară cu glas gâfâit de emoţie: „Vine inspecţia! Acuma-i testiculează (un termen specific domeniului, la jumătatea drumului între «test» şi «testicul») pe cei din Gheboaia. Urmează Popăuţii şi pe urmă noi”. Bineînţeles că se întâmplă şi întârzieri, întorsături neaşteptate, încurcături şi abateri de la calea dreaptă a inspecţiei în vreun sat răznit de drumul mare. Căci, se ştie, experienţa de veacuri a poporului a arătat, inspecţiile caută locurile retrase, unde să se mai încingă şi câte un zaiafet. Cohorte de educatoare, învăţătoare şi profesoare meştere la bucate lucrează zi şi noapte prin cuhnii, profesorii cu „darul suptului” sunt avertizaţi să nu vină cu „boamba-n cap” chiar la inspecţie, elevii spală gleturile tapetate cu muci uscaţi, îndrumaţi cu dupaci îndesaţi de femeia de serviciu, alţi elevi fugăriţi de profesorul de sport strâng hârtiile şi chiştoacele aruncate de „măgarii de-a opta” în jurul şcolii.

Totul depinde de care inspector vine. Fiecărui inspector i se află datele biografice mai ceva ca la KGB, doar-doar i se vor găsi ceva slăbiciuni sau metehne omeneşti ori nişte rubedenii cât de depărtate care să-şi aibă locul de baştină în satul inspectat. Dacă se află ceva, alta-i treaba! Poate fi îmbrobodit degrabă. Unii inspectori merg de-a-n boulea la ore, joacă darabana cu degetele pe bancă, aşteptând sfârşitul orei. Apoi dom' inspector, după ce în prealabil a bolmojit un proces-verbal de inspecţie cum că totul a ieşit bine, cu mici excepţii, ce ţin de slaba bază materială a şcolii. Şi nu întâmplător zic „se întinde la masă”, căci inspectorul cu pricina ştie să îndelungească masa, întrebând la început de belelele şi necazurile vieţii profesorilor de la ţară, ascultând cu răbdare toate ofurile „colegilor” săi, cum le spune. În privinţa mâncatului, oaspetele face cinste bucatelor gazdelor, căci cum mănâncă dom' inspector, să fi mâncat la nouă pomeni şi la nouă praznice şi tot ţi-ar fi făcut poftă. „Să ne scuzaţi că ne-a fost în grabă”, zice directoarea, dar curând gazdele vor constata că domnului inspector aman îi mai place lingura mare şi adâncă. Ţopul de pui, trecând prin rotisorul măselelor inspectoriale, iese alb-abişor, fără urmă de carne pe el. Pe urmă, fără să aştepte multă poftire, mi-ţi înşfacă cogea castron cu sarmale, le tăvăleşte prin smântână de mai mare dragul şi apoi iute şi degrabă le trece pe sub nas la vale, gogâlţ-gogâlţ, neuitând să trimită în urmă şi un gălătuş de mămăligă fierbinte. Apoi altă tăvăleală, alt gălătuş, şi iar gogâlţ-gogâlţ pe gât la vale. Şi uite aşa, haida-hau, haida-hai, cărăbăneşte câte jumătate de ceaun din cel mare în care se curăţă borhăile de Crăciun; başca nişte colţunaşi, asudând mestecându-i, cozonaci, pârjoale, pastramă şi alte asemenea bunătăţi pentru ostoirea zelului inspectorial.

Mai rău era cu alţii, care se întreceau cu rândul paharelor pe care le sugeau de parcă n-ar fi fost. Altora însă, când plecau în inspecţie, li se trezea foamea adormită în pustiul vieţii conjugale şi...

Dar mai bine să ne oprim aici. Soţia, citind cele de mai sus, îmi spune să-mi ţin mai bine limba între dinţi, că, la o adică, tot profesor sunt şi eu. Aşa că, în încheiere, să spun că tipurile şi tertipurile de mai sus ţin doar de vechiul şi odiosul regim. Şcoala noastră de astăzi...

Radu Părpăuţă este scriitor, traducător şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri