Muşamalizare

► Era firesc să ne amintim un sinonim basarabean al numelui, citat de Eugeniu Coşeriu (născut la data de 27 iulie 1921!), într-o recuzare a limbii "moldoveneşti" pe criteriul lexicului nesemnificativ. Într-o comunicare, la Iaşi, în 1992, savantul invoca apariţia, în vorbirea basarabenilor, a cuvintelor de origine rusească baistruc "copil ilegitim", sărnic "chibrit" şi cleioancă "muşama", cu a căror prezenţă nu se face o limbă!

► Dar, de fapt, strict tematic, impresionează (nici că se putea altfel) atracţia expresivă a răului: a face (un lucru) muşama a căpătat semnificaţia "a acoperi (cu rea intenţie)", prezentă din teatrul lui Alecsandri până în scrisul lui A.D. Xenopol, după cum a rămâne muşama a însemnat "a rămâne… curat", cu referire, uimită, la uşurinţa curăţirii, prin simpla folosire a apei!

► Finalitatea de acoperire a fost rapid transpusă în plan social şi moral; dovadă expresia, încă de analiză, "muşamaua ipocriziei", pentru ca, în primele decenii ale secolului trecut, să se ajungă direct la (a) muşamaliza. Verb pe care, numai în ultimul deceniu, l-am întâlnit, în discursul public, cu privire la (presupusa ori reala) ascundere a dovezilor/ adevărului despre dosarul revoluţiei, o delapidare sau, cu oarecare uşurinţă, de la un caz de dopaj în sport, până la incidente OZN!

► Neîncrederea, motivată, în competenţa şi eficienţa autorităţilor noastre privind cercetările în cazul recent de înfiorător tragism de la Caracal a provocat apelul la verbul în discuţie, atribuit chiar exprimării unui reputat jurnalist: "Descoperirea adevărului în cazul Alexandrei «ar arunca statul român în aer», este de părere Ion Cristoiu, motiv pentru care toate instituţiile îşi vor da mâna pentru a-l muşamaliza" (/ro.sputnik.md/, sursă preocupată de americanii de la Deveselu!). Dar, nu numai atât; este vorba şi de punctul de vedere al Adrianei Săftoiu: "«De fapt, ajungem la traficul de carne vie, mai clar prostituţie, iar lucrul ăsta nu se poate întâmpla fără ca cel puţin autorităţile locale să nu ştie. Iar probabil statul român, membru al UE, cu obrazul fin, nu suportă să vină să spună adevărul. Se încearcă o muşamalizare a cazului!», a completat deputatul liberal" (/dcnews.ro/).

► De-a dreptul înfiorător, pe fondul convingerii, de la un moment dat, că a fost ucisă, conjunctural, o tânără de 15 ani, este ceea ce am putea numi "lexicul omorului". De la tehnicele ADN, resturi osoase, expertiză şi contra~, la drog, traficant, la calificativele oroare ("locul, casa, curtea ororilor"), terifiant, tragedie, cutremurător, revoltă etc. Dar, putem observa, termenii sunt cei care ne descriu împrejurări şi ne solicită momentan adeziunea morală. La diferite emisiuni, au participat şi psihologi, dar, nu numai din deferenţă, nu am fost confruntaţi cu "lexicul morţii", al fricii victimei: sperietură, spaimă, teamă, teroare, deznădejde, desperare şi altele, prezervate trăirilor noastre şi hotărârii de a nu accepta cauzele şi urmările omorului.

► În sfârşit, s-a găsit şi o ieşire de închis gura, cumva după formula "Baba călătoare n-are sărbătoare", recte sancţionezi o adevărată stângăcie a cuiva chemat să-şi bage nasul în toate oalele, ba chiar invocând buna-i creştere!

► Cu tot riscul derizoriului, nu pot trece peste experienţa mea cu 112. Anume, cândva, întorcându-mă acasă destul de târzior în noapte, am descoperit, lipit de scările de intrare în bloc şi dormind (?), un bărbat ce nu a răspuns la îndemnul meu, moderat, de a se scula, totuşi! Am descris faptul la 112, dar, pe nepusă masă, am fost solicitat cu statut de colaborator: persoana chiar doarme?; miroase a ceva?; este conştientă?; ştie ce adresă are?; s-ar putea ţine pe picioare? Şi diferite elemente de conduită (unele bilaterală) dificil de pus în practică fără o experienţă şi pregătire de specialitate. M-am recuzat, cu invocarea unei întâmplări anterioare: stăruind, într-un caz similar, am ajuns în relaţii periculoase (pentru mine). Deci, pe această bază, le-am încredinţat cazul, dar m-am angajat să urmăresc a doua zi, în presă, eventuale urmări.

► De fapt, relaţia cu 112 de la Caracal a hotărât urmările cazului şi a pus diagnosticul, descurajator, privind convieţuirea noastră cu autorităţile!

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi