NATO îşi echipează forţele împotriva unui posibil atac nuclear

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a anunţat, ieri, la finalul summitului extraordinar al alianţei consacrat conflictului din Ucraina, că liderii NATO au fost de acord să pună la dispoziţie sprijin suplimentar Ucrainei şi că au fost aprobate patru noi grupuri de luptă inclusiv în România. Stoltenberg a catalogat războiul din Ucraina drept „cea mai mare ameninţare asupra securităţii din generaţia noastră“, vorbind despre conflictul din Ucraina drept „războiul preşedintelui Putin împotriva Ucrainei“.

Jens Stoltenberg a subliniat că ţările membre NATO consideră că China nu trebuie să asigure sprijin economic sau militar Rusiei în ceea ce priveşte invazia din Ucraina.

„În schimb, Beijingul ar trebuie să-şi exercite influenţa semnificativă asupra Rusiei şi să promoveze o soluţie imediată de pace. Aliaţii au căzut de acord că Belarusul trebuie să înceteze să se comporte ca un complice la invazia lui Putin. Mesajul nostru pentru China este că ar trebui să se alăture restului lumii şi să condamne în termeni clari războiul brutal împotriva Ucrainei şi să nu sprijine Rusia prin instrumente economice şi, desigur, nici militare“, a adăugat Stoltenberg. Acesta a reafirmat că NATO menţine „politica uşilor deschise“, arătând că extinderea NATO „a fost un succes istoric, răspândind democraţie, libertate şi prosperitate în Europa“. Stoltenberg a subliniat că aliaţii au căzut de acord că este necesară o creştere a cheltuielilor de apărare.

Zelenski: „1% din toate avioanele voastre, 1% din toate tancurile voastre“

privind folosire de arme pe bază de fosfor, aşa cum acuză Ucraina, secretarul general al NATO a răspuns că există „rapoarte foarte credibile“ privind folosirea de arme împotriva civililor şi că aceasta reprezintă „o îngrijorare“ pentru NATO. Totodată, întrebat dacă există informaţii credibile din partea serviciilor secrete cu privire la riscurile privind folosirea de arme biologice, nucleare sau chimice de către Rusa în Ucraina, Stoltenberg a arătat că NATO este „îngrijorată“ în privinţa acestui aspect văzând „retorica, faptul că Rusia încearcă să creeze un pretext, acuzând Ucraina, Statele Unite, aliaţii NATO că se pregătesc că folosească arme biologice“.

El a catalogat drept „absolut false“ acuzaţiile la adresa Ucrainei şi NATO. Stoltenberg a subliniat că folosirea unor agenţi chimici sau biologici în lupta din Ucraina ar afecta şi cetăţeni a unor state membre NATO. „Ştim de asemenea că Rusia a folosit agenţi chimici împotriva propriei opoziţii şi i-a folosit anterior pe teritoriul NATO“, mai spune Stoltenberg. În acest context, el a anunţat că NATO întăreşte pregătirile aliaţilor pentru ameninţări chimice, biologice, radiologice sau nucleare iar la nivelul NATO a fost activat sistemul de apărare chimic, radiologic, biologic şi nuclear. Stoltenberg a răspuns, întrebat fiind, şi solicitării preşedintelui ucrainean Volodimir Zelensky care a cerut 1% din tancuri, din avioanele NATO, apărare antiaeriană şi nave. El a precizat că solicitările liderului ucrainean sunt ascultate cu atenţie şi că „au luat notă“ de mesajul acestuia.

„Aliaţii NATO asigură sprijin semnificativ Ucrainei şi asigurăm arme, sisteme avansate care să îi ajute să tragă în avioane şi arme antitanc şi alte tipuri de sisteme, inclusiv drone. Nu voi intra în detalii specifice cu privire la tipurile de sisteme pe care le punem la dispoziţie, dar ce pot spune este că aliaţii fac tot ce pot pentru a ajuta Ucraina să se apere, autoapărarea este un drept. Totodată, avem responsabilitatea de a preveni extinderea acestui conflict, să nu devină unul între aliaţii NATO şi Rusia, asta ar fi mai periculos şi mai devastator“, a menţionat Jens Stoltenberg. Zelenski a îndeamnat ieri NATO să furnizeze Ucrainei „1% din toate avioanele voastre, 1% din toate tancurile voastre“.

„Aveţi mii de avioane de luptă, dar încă nu ni s-a dat unul… am apelat la voi pentru tancuri ca să ne putem elibera oraşele… aveţi cel puţin 20.000 de tancuri… dar nu avem încă un răspuns clar“, a reproşat preşedintele Ucrainei. Totuşi, Volodimir Zelenski nu şi-a reiterat, în acest mesaj adresat summitul NATO, solicitarea ca Alianţa să instituie o zonă de interdicţie aeriană deasupra Ucainei. El nu şi-a reiterat nici cererea de aderare a Ucrainei la NATO, potrvit unui oficial de rang înalt din cadrul administraţiei Biden.

Iohannis: „Avem o veste foarte bună“

NATO a aprobat grupul de luptă care va fi poziţionat în România, a anunţat ieri preşedintele Klaus Iohannis, aflat la Bruxelles. „Avem o veste foarte bună, deja NATO a aprobat grupul de luptă care va fi poziţionat în România. Este acel grup de luptă pe care l-am solicitat“, a afirmat şeful statului, care a subliniat importanţa consolidării Flancului estic al Alianţei. El a amintit că Franţa va fi naţiune-cadru pentru acest grup. „Urmează negocieri în cadrul NATO, pentru a vedea cine mai trimite trupe în acest grup de luptă, dar sunt foarte bucuros că s-a decis atât de repede deja“, a precizat preşedintele.

Vom întări apărarea aliată, liderii au aprobat detaşarea celor patru noi batalioane în Bulgaria, Ungaria, Romania şi Slovacia, acestea se adaugă celor care existau deja, aşa că avem opt batalioane multinaţionale acum de la Marea Baltică la Marea Neagră. În întreaga Europă sunt 100.000 de militari americani care sprijină eforturile NATO“, a transmis şi Stoltenberg, la finalul summit-ului. Acesta a explicat că, la summit-ul extraordinar de joi, liderii statelor membre ale NATO au căzut de acord asupra faptului că este nevoie de o „resetare“ privind termenii apărării, în faţa unei noi realităţi. Şeful NATO a prezentat deciziile luate privind apărarea terestră, unde în partea de est a alianţei vor exista „substanţial mai multe forţe“, apărarea aeriană, anunţând mai multe avioane care vor asigurarea apărarea spaţiului NATO, şi pe mare, unde vor exista submarine şi „un număr semnificativ“ de nave de luptă.