Dr. Corneliu Dobre, medic primar dermatolog, Iași: “Negii genitali (vegetațiile veneriene) sunt leziuni produse de virusuri din larga familie a papiloma virusurilor umane (HPV). Se transmit cel mai frecvent prin contact sexual (prezervativul  protejează parțial și incomplet).  Zonele neprotejate purtătoare de microleziuni (de exemplu imediat după epilarea cu lama sau folosirea cremelor depilatoare) sunt ținta noilor infectări cu HPV. Odată dobândit virusul, persoana este de cele mai multe ori purtătoare pe viață. Purtătorii de virus pot fi “sănătoși” (fără a prezenta leziuni aparente) sau bolnavi (prezentând leziuni specifice de HPV).

Există mai multe tipuri de  papiloma virusuri (HPV), aspectul leziunilor fiind diferit pentru fiecare virus. Doar 1 – 2% dintre bărbații și femeile purtătoare de HPV fac leziuni exofitice vizibile, transmiterea virusului de la purtătorul sănătos sau bolnav la o altă persoană depinzând de mulți factori. 
Perioada de incubație (de la infectare la primele manifestări de boală) poate varia de la câteva luni până la ani de zile. Partea bună este că genotipurile HPV 6 și 11, care sunt cauza cea mai frecventă a condiloamelor exofitice (reliefate, foarte vizibile) nu sunt asociate cu riscul de cancer. HPV cu risc major pentru cancerul de col uterin sunt subtipurile HPV 16, 18, 31, 33, 45. 

Cu cât leziunile sunt mai vizibile și reliefate cu atât riscul de cancer este mai mic. Cu cât leziunile virale sunt mai discrete (plane) iar aspectul pare neglijabil, cu atât riscul de transformare malignă este mai ridicat.

Tratamentul corect și complet este doar termoexcizia (electro, radio, laser etc.), doar în acest fel putându-se controla “distrugerea bazei”  leziunilor. 

Tratamentul în sine nu este dureros. Acest tratament poate fi precedat, în cazul leziunilor cu dimensiune mare, de excizia chirurgicală (chiuretarea) acestora. Vegetațiile deosebit de mari se vor îndepărta chirurgical. De experiența medicului depinde lipsa de cicatrici și recidive. Cu cât numărul leziunilor, dimensiunea și vechimea lor este mai mare cu atât tratamentul este mai dificil. 

Rezultatul unui tratament corect este perfect și fără cicatrice. Însă, în primul an după tratament se impun controale periodice, la fiecare 3 luni. De asemenea, tratamentul trebuie precedat și urmat de stimularea imunității. 

În caz de recidivă, prezentați-vă la dermatolog de la primele semne, evoluția fiind rapidă deoarece astfel de cazuri denotă o participare modestă a imunității personale în apărarea antivirală.

Marea majoritate a bolilor dermatologice date de viruși (verucile, vegetațiile veneriene, papiloamele etc.) dar și alte boli virale infecțioase se întâlnesc mai frecvent la persoanele cu imunitate scăzută sau în perioade de scădere a imunității la persoane imunocompetente ( ex ultimul trimestru de sarcină, pubertatea, stresul, lipsa de odihnă, abuzul de droguri etc.). Ameliorarea răspunsului imunitar individual corespunde unei rate mai scăzute a recidivelor și vindecării clinice rapide. Tratamentele de stimulare a imunității se fac doar la sfatul medicului, resursele răspunsului imun fiind individuale și limitate. Unele boli cu transmitere sexuală  date de viruși se pot vindeca spontan pe fondul unui răspuns imun competent. Aceste situații sunt rare, dar nu inexistente; reprezintă excepții, nu regula. De aici succesul unor tehnici altfel ineficiente, bazate pe sugestia pozitivă a pacientului. Sfatul meu este să nu vă lăsați amăgiți de  reclamele care vă promit “vindecarea magică” folosind un produs mult promovat.  

Trebuie să știți că persoana tratată și vindecată rămâne purtătoare de virus – cu rare excepții – pentru tot restul vieții. Lipsa leziunilor aparente doar scade riscul de contagiune, însă nu îl elimină. Partenera sau partenerul unei persoane purtătoare de vegetații veneriene trebuie întotdeauna examinată și, dacă prezintă leziuni specifice, se impune tratatament precoce. De asemenea, persoanele contaminate cu HPV trebuie să facă control și pentru alte boli cu transmitere sexuală: lues, hepatită B și C, HIV etc.

Vaccinul care previne infecția cu papilomavirusuri cu risc, include tipurile 6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52, 58 și limitează apariția leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin la femei, repectiv a cancerului aparatului genital la bărbați”.