Noua propunere de admitere la liceu: 60% din locuri la concurs, 40% prin Evaluare Naţională. Ce cred profesorii ieşeni despre două admiteri?

Potrivit propunerilor care urmează să fie votate în Parlamentul României, în cadrul unui liceu, 60% din locuri ar putea fi ocupate în urma Concursului de Admitere, iar 40% ar fi ocupate în urma repartizării computerizate, în funcţie de notele obţinute la Evaluarea Naţională. Dacă legea va fi adoptată, prima generație care ar urma să dea acest Examen de Admitere este cea care intră în clasa a V-a în anul școlar următor, aducă 2023-2024.

Potrivit art. 98 din Legea Învăţământului Preuniversitar, „unităţile de învăţământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 60% din numărul de locuri atribuite prin planul de şcolarizare, raportat la numărul de formaţiuni de studiu după susţinerea de către elevi a Evaluării Naţionale”.

„Locurile rămase neocupate după organizarea concursului şi repartizarea în urma acestuia conform alin. (2) şi (3) se atribuie pe baza rezultatelor obţinute la Evaluarea Naţională, conform opţiunilor exprimate, prin repartiţie computerizată.”

Ziarul de Iaşi a luat adunat câteva reacţii pentru a afla cum ar arăta admiterea la liceele din Iaşi, în cazul aplicării acestor prevederi legislative.

Cum va fi admiterea la Iaşi

Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Iaşi, de exemplu, care teoretic scoate 130 de locuri pentru cele cinci clase de a IX-a, 78 dintre acestea vor putea fi ocupate în urma Concursului de Admitere. Examenul va fi organizat la nivel de instituţie, fără să existe diferenţe în funcţie de profil sau specializare, fiind posibil ca disciplinele alese să fie Limba şi literatura română şi Matematica.

„Dacă vor intra în vigoare prevederile legate de admitere, care practic se va derula în două etape, elevii au două şanse, ceea ce este un lucru binevenit. Pentru Examenul de Bacalaureat există sesiunea din vară şi cea din toamnă, pentru elevii absolvenţi ai ciclului gimnazial, nu exista până acum posibilitatea de a avea două şanse”, spune prof. Mihaela Gotcu, directoarea Colegiului Naţional „Emil Racoviţă” Iaşi. Aceasta este de părere că media de admitere ar putea scădea, dacă liceele vor elabora subiecte la nivelul instituţiei de învăţământ, existând şi riscul ca subiectele elaborate să nu aibă un grad de dificultate unitar.

Colegiul Naţional „Costache Negruzzi” din Iaşi va scoate aproximativ 150 de locuri pentru cele cinci clase de a IX-a (trei clase de Matematică-informatică, o clasă de Ştiinţe ale naturii, o clasă de Filologie). În jur de 80-90 de locuri ar putea face obiectul Examenului de Admitere, restul fiind pentru repartizarea computerizată.

În cazul în care va rămâne această variantă a Legii Educaţiei, la Colegiul Negruzzi, Concursul de Admitere se va desfăşura în funcţie de profilul clasei. Astfel, pentru clasele de Matematică-informatică şi Ştiinţe ale naturii vor exista evaluări la Matematică şi la ştiinţe, iar pentru clasa de Filologie se va da o testare la Limba Română şi la o limbă străină.

„Nu ştiu dacă va rămâne doar un obiect sau dacă vor fi două, pentru că fiind vorba de un proces legislativ încă nefinalizat, sunt nişte semne de întrebare. Sunt doar ipoteze şi opinii. Sigur va fi o consultare la nivelul Consiliului de administraţie, la nivelul coordonatorilor de catedră, fiind o decizie luată în grup”, precizează prof. dr. Camelia Gavrilă, directoarea Colegiului Naţional „Costache Negruzzi” din Iaşi.

„Pedagogic vorbind, sigur că este un stres mare pentru elevi, pentru că va fi Evaluarea Naţională şi acest Examen de Admitere, chiar dacă sunt copii foarte buni. Sunt convinsă că vor fi elevi care vor merge pe traseul comun, prezentându-se la Evaluarea Naţională şi mergând apoi pe repartizarea computerizată oficială. Însă, acel segment de elevi capabili de performanţă şi care îşi doresc şcoli la care se lucrează la un nivel ridicat îşi vor încerca şansa şi aici”, adaugă aceasta.

Două admiteri la liceu şi admitere doar cu dosar la facultate?

Reacţiile s-au îndreptat şi în sfera neînţelegerii necesităţii a două examene pentru clasa a VIII-a şi, totuşi, în cazul anumitor facultăţi a absenţei desăvârşite a unei evaluări în timpul admiterii. Mihaela Popa, profesor de matematică la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi şi fost secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, este de părere că structura învăţământului preuniversitar trebuie, într-adevăr, schimbată, însă nu înţelege rostul propunerii legislative de a se da două admiteri.

„Aş vrea să aud argumentele pro şi contra, pentru că nu am văzut nicăieri un studiu fundamentat despre necesitatea admiterii la clasa a VIII-a spre a IX-a şi, totuşi, la facultate să nu fie nicio admitere şi să se intre doar pe bază de dosar. Sunt nişte contradicţii pe care eu nu le-am înţeles, dar poate există nişte studii. Eu mi-am dat seama de inutilitatea admiterii la a VIII-a, când un copil nu termină nici învăţământul obligatoriu şi nici nu obţine vreun certificat”, menţionează Mihaela Popa. Aceasta consideră că învăţământul obligatoriu ar trebui să fie până la vârsta de 16 ani, astfel încât elevul să finalizeze un ciclu de studii la finalul clasei a IX-a, când ar trebui să obţină şi un certificat de competenţe.

Vor fi vizate doar şcolile „bune”

Daniel Funeriu, fost Ministru al Educaţiei, a comentat problema celor două admiteri pentru clasa a IX-a pe pagina sa de Facebook. Printre aspectele subliniate de acesta se numără separarea materiilor în importante şi neimportante, în funcţie alegerea acestora pentru Concursul de Admitere, impulsionarea elevilor să studieze şi mai mult, orientarea învăţăturii doar către cerinţele liceului dorit şi diferenţierea unităţilor de învăţământ.

„Efecte rapide pe toată verticala sistemului:

a) în cancelarie nu vor mai fi două categorii de profesori: cei din ale căror materii „se dau” examene şi cei din ale căror materii „nu se dau”. Atât de adânc înrădăcinată este această idee greşită asupra şcolii, încât însăşi ministra educaţiei -şi nu cred că e prima- a vorbit despre materii „importante” şi materii „neimportante”.

b) copiii şi părinţii vor fi încurajaţi şi responsabilizaţi să înveţe mai mult. Oricât am încerca să spunem oamenilor altceva, este limpede că nimeni nu a fost mai bun învăţând mai puţin.

c) Orientarea şcolară va fi mult mai direct şi eficient făcută printr-o colaborare implicită între cerinţele unui liceu şi capacităţile punctuale ale unui elev.

d) Va fi tot mai uşor pentru „sistem” să identifice şcolile gimnaziale cu rezultate bune şi să extindă practicile din aceste şcoli la nivel de sistem, pe toată orizontala programei şcolare.” (Pagina de Facebook – Daniel Funeriu)