Omagiu ieşean de Centenar

Artistul ieşean s-a îngrijit să întâmpine acest moment istoric încărcat de semnificaţii cu o zeste importantă de tablouri, gândită să reprezinte o ofrandă a oraşului Marii Uniri pentru generaţia binecuvântată de la 1918, care ne-a dăruit cea mai importantă împlinire şi moştenire din toată istoria noastră. El însuşi un bun cunoscător şi îndrăgostit de istorie, de tradiţii şi de locurile tari ale memoriei naţionale, dar şi confin, în acelaşi registru de sensibilitate cu spiritele mari ale culturii româneşti, Mihai Coţovanu a conceput recenta expoziţie personală pe două paliere. În centrul expoziţiei memoriale a aşezat câteva figuri emblematice din galeria făuritorilor Marii Uniri, precum Regina Maria, Regele Ferdinand Întregitorul ori istoricul, cărturarul şi militantul Nicolae Iorga. Gândind organic expoziţia, pictorul a încadrat personalităţile evocate pe fundalul istorico-arhitectonic al Iaşului, capitala de război în acei ani ai încordării marilor energii şi idealuri naţionale, dar cu deosebire oraş predestinat prin lucrarea asiduă a trecutului care nu piere niciodată, să ducă opera generaţiei unioniste de la 1859 până la împlinirea sa astrală.

Străzi şi case vechi din Iaşi, biserici şi copaci bătrâni, locuri încărcate de amintiri în care îi poţi lesne imagina păşind gânditori pe marile spirite fondatoare. Acest ansamblu arhitectonico-urbanistic pictat în tonuri calde, galben-aurii, autumnale prevestind parcă împlinirea ce va să vină, prin calmul suveran pe care-l degajă este conceput să asigure cadrul peisagistic ctitorilor de istorie. Între aceştia, în centru se află legendarul cuplu regal Maria şi Ferdinand. În cazul Reginei, pictorul a optat pentru o imagine de tinereţe, principesa purtând o diademă diafană. Chipul juvenil încărcat de speranţe coincide cu cel din imaginarul popular românesc, părând a fi desprins dintr-o pagină de basm. Fragilitatea tinerei principese, care în anii războiului s-a metramorfozat în Regina-soldat, îmbărbătându-şi poporul, ajutând orfanii ori oblojind rănile soldaţilor este gândită în pandant cu chipul sever şi îngândurat al Regelui, pe care poporul, înţelegând exact drama lui existenţială, avea să îl numească “cel Loial”. Tuşa elegantă şi culorile uşor diafane descriu chipul unei prinţese de poveste, aşa cum au cunoscut-o românii mai întâi şi au păstrat-o în memorie. Pentru chipul trist al Regelui Ferdinand, pictorul a ales verdele sobru, reuşind să sugereze solemnitatea apăsătoare a clipelor de încercare pe care le-a trăit în anii războiului.

Tripleta personalităţilor istorice se închide cu imaginea de senectute a istoricului Nicolae Iorga, întregitor de ţară, atât prin opera istoriografică şi literară, cât şi prin lucrarea militantă nemijlocită. Este cunoscutul portret din anii târzii ai istoricului-martir, pe care pictorul îl alege inspirat dintr-o galerie de portrete ale savantului, pentru a sugera îngrijorările adânci ale cărturarului, menite parcă să sugereze că istoria nu este un basm fericit ci o uriaşă încercare căreia popoarele mici îi pot supravieţui decât dacă au tărie de caracter.

Maestru consacrat al portretului, pictorul Mihai Coţovanu şi-a lărgit galeria cu aceste noi reuşite ale genului. Ele merită cu prisosinţă să fie aşezate în galeria personalităţilor istoriei naţionale, fie la Palatul Culturii, fie la Muzeul Municipal.

Şi conceptul expoziţional merită subliniat, ecuaţia Iaşi-oraş al împlinirilor istorice constituindu-se într-un remember binevenit în acest an al Centenarului României Întregite. Reuşita a fost rotunjită de publicul generos care a ţinut să participe la vernisaj, de eleganţa spaţiului expoziţional şi, nu în ultimul rând de bunăvoinţa gazdei.

Mihai Dorin este istoric şi publicist

Publicitate și alte recomandări video