Pentru o nouă ediție a Descrierii Moldovei a lui Dimitrie Cantemir (VI)*

Ajungem, în fine, la un punct nodal al parcursului cunoscutei scrieri cantemiriene, și anume la tipărirea ei în volum separat, la un an de la apariția în două foiletoane succesive ale unui almanah german. După cum se poate observa încă din titlu (Demetrii Kantemirs, ehemaligen Fürsten in der Moldau, historisch- geographisch- und politische Beschreibung der Moldau, nebst dem Leben des Verfassers und einer Landcharte, Frankfurt und Leipzig, 1771 – „Descrierea istorico-geografică și politică a Moldovei de Dimitrie Cantemir, fost principe al Moldovei, alături de o Viață a autorului și de o hartă a țării”, Frankfurt și Leipzig, 1771), tipăritura conține, în plus față de versiunea din almanah, o amplă biografie a autorului. Datele furnizate de această biografie, precum și de celelalte texte care însoțesc opera lui Dimitrie Cantemir, respectiv nota editorului Anton Friedrich Büsching și ampla relatare privitoare la tribulațiile manuscrisului latinesc original, semnată de Gerhard Friedrich Müller, ne permit să evaluăm buna receptare a operelor și a personalității lui Dimitrie Cantemir în mediile erudite europene, datorată în bună parte și eficacității cu care Antioh Cantemir a știut să „promoveze” opera tatălui său. Relatările lui Büsching și Müller au fost comentate în foiletoanele anterioare. Ceea ce ne atrage atenția de data aceasta, la ediția separată, este o notă de subsol de pe prima pagină a Vieții lui Dimitrie Cantemir, prinț al Moldovei, în care citim: „Această biografie a lui Cantemir este anexată la versiunea germană a istoriei otomane scrisă de prinț, pe care a livrat‑o, traducând‑o din limba engleză, în anul 1745, într‑o ediție splendidă, eruditul Schmidt, traducător al așa-numitei Biblii de la Wertheim. Traducătorul englez al istoriei otomane, a cărui lucrare a fost publicată in folio în anul 1734, pare să fie autorul acestei biografii. Informațiile necesare le‑a primit de la fiul lui Dimitrie Cantemir, prințul Antioh, precum și, după cum presupune domnul consilier colegial Müller, de la profesorul Bayer din Sankt Petersburg.”

Câteva scurte comentarii pe marginea informațiilor conținute în această notă și unele informații despre numele cărturarilor implicați în difuzarea europeană a scrierilor lui Dimitrie Cantemir ar fi, cred, utile pentru cititorul interesat. Prima scriere cantemiriană tipărită în Occident a fost tratatul de istorie a Imperiului Otoman, apărută cu titlul The History of the Growth and Decay of the Othman Empire, written originally in Latin by Demetrius Cantemir, late prince of Moldavia, translated into English from the Author’s own Manuscript by N. Tindal, M.A., Vicar of Great Waltham in Essex (…), London,1734. Aflăm astfel că traducerea în limba engleză s‑a făcut direct „pe baza manuscrisului autorului”, adică pe baza originalului latin aflat în posesia lui Antioh Cantemir, ambasador al Țarului la Londra. Traducătorul, Nicolas Tindal (1687‑1774), teolog și istoric englez, pastor al bisericii din Great Weltham, se făcuse cunoscut și prin câteva lucrări de istorie a Angliei, așadar nu era un necunoscut în mediile erudite englezești. Acest Tindal este considerat autorul Vieții lui Dimitrie Cantemir, publicată ca introducere la istoria otomană a acestuia și redactată pe baza informațiilor de primă mână furnizate de Antioh Cantemir. Cel care formulează această ipoteză este traducătorul din engleză în germană al istoriei otomane, tipărită în anul 1745 la Hamburg, cu titlul Geschichte des osmanischen Reichs nach seinem Anwachse und Abnehmen, beschrieben von Demetrie Kantemir, ehemaligen Fürsten in Moldau (…). Aus dem Englischen übersetzt. Deși nemenționat pe pagina de titlu a impozantului volum de format in folio, traducătorul german se bucura deja de un prestigiu consolidat în epocă. Teolog lutheran, Johann Lorenz Schmidt (1702‑1749) a fost autorul unei versiuni în limba germană a Pentateuhului (primele cinci cărți ale Vechiului Testament), tipărită în anul 1735 și devenită celebră sub numele Bibliei de la Wertheim (Wertheimer Bibel), mai ales datorită principiilor și tehnicilor raționaliste aplicate de Schmidt în opera sa de traducere și de interpretare a textelor sacre, într‑o manieră prefigurând ideile Iluminismului.

În fine, un alt erudit, menționat în nota pe care o comentăm din Beschreibung der Moldau drept furnizor de informații privitoare la biografia lui Dimitrie Cantemir, este Gottlieb Siegfried Bayer (1694-1738), profesor de filologie clasică la Academia din Sankt Petersburg între anii 1726‑1737. Pe baza manuscrisului cantemirian, pe care îl deținea de la Antioh, profesorul Bayer a publicat în analele Academiei din Sankt Petersburg („Commentarii Academiae Scientiarum Imperialis Petropolitanae”, vol. I, 1726) opuscul De muro Caucaseo.

Structura și conținutul ediției germane de la 1771, inclusiv Viața lui Dimitrie Cantemir au fost reproduse integral în prima versiune românească, tipărită cu titlul Scrisoarea Moldovei la Neamț, în anul 1825. (Va urma)

*Textul de față reprezintă transcrierea conferinței Scrisoarea Moldovei, Neamț, 1825.Preliminarii la o ediție a primei versiuni românești a Descrierii Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, în comparație cu originalul latinesc și cu versiunea germană princeps, Leipzig, 1769 și 1771, susținută în cadrul sesiunii comemorative „Dimitrie Cantemir – 350”, sesiune organizată de Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi și de Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” din Iași, la 12 iunie 2023.

Eugen Munteanu este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi