Premieră religioasă: O femeie din România ridicată la rangul sfinţilor

La patru ani de la beatificarea episcopului ieşean Anton Durcovici, creştinii catolici din Dieceza de Iaşi vor mai avea „un sfânt local“. După o operaţiune care a durat în total 15 ani de la întocmirea pentru prima oară a dosarului, coordonată de Episcopia Romano-Catolică din Iaşi, Veronica Antal devine prima femeie româncă şi primul laic român ridicat la cinstea altarelor de Biserica Catolică.

Decizia de beatificare a fost acceptată şi dată de papa Francisc încă de la finele lunii ianuarie a anului curent, iar ceremonia în sine va avea loc pe 22 septembrie la Nisiporeşti, judeţul Neamţ, localitatea natală vecină cu Iaşul a acesteia.

Liturghia pontificală va avea loc de la ora 11, în biserica romano-catolică „Adormirea Maicii Domnului“ din Nisiporeşti, iar la aceasta vor participa şi cardinalul Angela Amato, trimisul papei Francisc, care a oficiat şi Liturghia pontificală atunci când a fost beatificat episcopul Anton Durcovici, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, dar şi Preasfinţitul Petru Gherghel, episcop de Iaşi, Înaltpreasfinţitul Miguel Maury Buendia, nunţiu apostolic în România şi Republica Moldova, numeroşi episcopi, pr. Marco Tasca, ministru general al Ordinului Fraţilor Minori Conventuali.

42 de lovituri de cuţit

Drama Veronicăi Antal este una care a devenit legendă în vestul judeţului. S-a întâmplat în vremea comunismului, în 1958, când cenzura religiilor era una strictă, partidul desfiinţând de zece ani deja Mânăstirea catolică de la Hălăuceşti, cât şi seminarul teologic.

Astfel că, tânăra, care voia să urmeze o cale religioasă în viaţă, a intrat în Ordinul Franciscan, singura ei soluţie pentru a putea fi aproape de biserică. Aceasta era cunoscută de localnicii satelor din zonă pentru că mergea în fiecare duminică câte opt kilometri pe jos pentru a ajunge din Nisiporeşti la biserica din Hălăuceşti unde încă se mai slujea.

În seara zilei de 24 august, când se întorcea de la o mare sărbătoare din Hălăuceşti, pe jos către satul ei, un consătean care mergea la gara din Hălăuceşti pentru a lua trenul ce venea dinspre Bacău a încercat să o violeze şi, pentru că nu a reuşit, a început să o înjunghie.

Într-un material publicat de „Ziarul de Iaşi“ în 2003, când se reconstituie paşii acestei crime, cei care îşi mai amintesc vremurile respective povestesc că tânărul s-a întors a doua zi dimineaţă şi, fiindcă fata încă zăcea în câmp, în viaţă, sau cel puţin aşa credea el, a continuat să o înjunghie, de 42 de ori în total, şi a lăsat asupra corpului ei doi strujeni de porumb în semn de cruce.

Veronica Antal a murit la 23 de ani, iar ridicarea la rangul de Fericit a acesteia se face tocmai pentru că şi-a apărat „frumuseţea curăţeniei sale şi credinţa în Dumnezeu“, după cum scrie însuşi episcopul de Iaşi, PS Petru Gherghel, într-o scrisoare pastorală publicată săptămâna trecută.

„Slujitoarea lui Dumnezeu Veronica Antal a trăit în curăţie şi feciorie până la sfârşitul vieţii, când, pe lângă cununa fecioriei, Dumnezeu i-a hărăzit şi cununa martiriului. Viaţa şi mai ales curajul ei de a-şi apăra frumuseţea sufletului, alegând să moară decât să păcătuiască, reprezintă, pe drept cuvânt, o mărturie autentică de credinţă, «o credinţă vie, dinamică şi responsabil㻓, a mai scris PS Petru Gherghel.

Cauza ei de canonizare a fost deschisă în 2003 în Dieceza de Iaşi, documentaţia fiind coordonată de pr. Damian Gheorghe Pătraşcu, vicepostulator, în numele Provinciei „Sfântul Iosif“ a Fraţilor Minori Conventuali din România.