Primăria îi mângâie pe cap pe dezvoltatorii preferaţi, dar îi cotonogeşte fără milă pe ieşenii simpli care îşi ridică căsuţe

Au refuzat însă ferm să aprobe intrarea în legalitate a casei din Galata. Trebuia construită 5 metri mai în spate. Ana-Maria H. a cumpărat în 2003 un teren de 231 mp de la socrii săi. Pe acest teren, a construit cu soţul său o casă de 58 mp, cu parter şi mansardă. Au început-o în 2007 şi li s-a terminat căsnicia până să pună ultima cărămidă. Soţii au divorţat în 2012. În urma partajului voluntar, femeii i-a rămas casa, iar fostul soţ a primit o sultă de 20.000 de lei.

Termenul de prescripţie este de trei ani

Femeia şi-a terminat casa în 2015. Construcţia nu era autorizată, dar ani de zile nimeni nu a întrebat nimic. Conform legii, termenul de prescripţie în cazul construcţiilor realizate fără autorizaţie este de trei ani. În cele din urmă însă, femeia s-a hotărât să aibă toate hârtiile în regulă şi s-a adresat anul trecut Primăriei pentru intrarea în legalitate. A depus documentaţia necesară, inclusiv expertizele tehnice care atestau că locuinţa este sigură în caz de seism sau de incendiu. A adăugat şi raportul legal privind arhitectura, care menţiona că „lucrările se încadrează în prevederile documentaţiei de urbanism aplicabile”. În mai anul trecut, a primit şi răspunsul, de la Direcţia de Arhitectură şi Urbanism. Totul era în regulă, dar nu.

Casa Anei-Maria H. era construită într-o zonă de locuinţe individuale şi colective mici cu cel mult două etaje şi mansardă, dispuse pe aliniament. Înălţimea nu era o problemă, întrucât casa avea doar un nivel şi o mansardă. Era însă prea în faţă, în comparaţie cu celelalte.

„Conform prevederilor din regulamentul de urbanism din HCL 326/2004 (planul urbanistic zonal pentru Galata, n.r.), limitele posterioare se vor retrage cu minim jumătate din înălţimea până la streaşină, dar nu mai puţin de 5 metri, iar amplasarea clădirii, raportat la stradă se va amplasa la minim 10 metri faţă de ax.

Ce spune raportul Primăriei

Astfel, construcţia edificată, aşa cum este prezentată în raportul privind arhitectura şi situaţia urbanistică nu se încadrează în reglementările de urbanism aprobate”, se menţionează în răspunsul municipalităţii. Ieşeanca ar fi trebuit să-şi pună casa pe rulmenţi pentru a o muta mai în spate. Cazul a ajuns pe rolul Tribunalului, proprietara cerând obligarea Primăriei la emiterea certificatului de edificare a construcţiei. La termenul din martie, instanţa a dispus efectuarea unei noi expertize tehnice, care să stabilească dacă locuinţa respectă condiţiile referitoare la încadrarea în reglementările de urbanism.

În întâmpinarea depusă la dosar, sub semnătura primarului Mihai Chirica s-au invocat prevederile Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului. Conform acesteia, „nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire”. În cazul blocului construit de Flux SRL în Tătăraşi, emiterea certificatului de edificare nu a ridicat nicio problemă, deşi autorizaţia de construire fusese clar nerespectată.

Cititi si: Procurorii DNA au descins la Cadastru în dosarul blocului ridicat de patronul Flux