Procesul turnului de 155 de metri înălţime: Zămoşteanu obţine o victorie de etapă cu Primăria

Proiectul turnului de pe Elena Doamna a fost lansat în 2008, acesta urmând să fie construit pe o suprafață de 1.559,5 mp, din care 679,5 mp au fost puse la dispoziția investitorului de către Primărie. Certificatul de urbanism a fost aprobat de Consiliul Local în mai 2009 în favoarea SC Investexpert SRL.

În 2016, firma prin care Zămosteanu își derulează investițiile imobiliare, M.Chim SRL, a concesionat de la Primărie o suprafață de teren, alături de cea deja deținută de Investexpert SRL. Încheiată pe 15 ani, concesiunea permitea și realizarea de construcții, cu obligația ca investitorul să înceapă lucrările în decurs de un an. În 2017, M.Chim a cumpărat terenul Investexpert SRL, preluând astfel proiectul turnului, care fusese întrerupt de criza economică din 2008.

După încă un an, M.Chim a demarat procedura de autorizare a lucrărilor de consolidare a versantului și de construire a parcării subterane. În ianuarie 2020, Primăria a emis un nou certificat de urbanism care modifica proiectul inițial, avizându-se construirea unui imobil de birouri, cazare și apartamente în regim hotelier, spații comerciale și parcare subterană.

La sfârșitul lui 2020, M.Chim a solicitat prelungirea valabilității certificatului de urbanism. Primăria a răspuns abia în mai 2021, refuzând prelungirea. Motivele invocate au fost apreciate de M.Chim ca fiind lacunare, conținutul adresei de răspuns neaducând niciun argument concret. „Actualizarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi de urbanism este obligatorie în situaţia în care se produc modificări importante în cadrul legislativ de specialitate şi/sau general, modificări care fac inoperante prevederile documentaţiilor aprobate, în vigoare. Având în vedere că certificatul de urbanism nu se încadrează în prevederile menţionate mai sus, nu poate fi prelungit”, se menționa în răspunsul municipalității.

O lună mai târziu, M.Chim se adresa Tribunalului, cerând obligarea municipalității la prelungirea valabilității certificatului de urbanism. Reprezentanții societății invocau faptul că singura condiție impusă de lege pentru prelungire constă în depunerea unei cereri cu minim 15 zie înaintea expirării certificatului de urbanism. Primăria putea refuza prelungirea doar dacă s-ar fi solicitat modificarea documentațiilor de urbanism deja aprobate. Or, M.Chim nu cerea decât prelungirea valabilității, nu vreo modificare. Chiar dacă legea s-ar fi schimbat între timp, iar Primăria nu preciza care ar fi fost schimbările apărute, certificatul trebuia prelungit oricum, pentru că i se aplica legea valabilă în momentul emiterii.

În replică, reprezentanții municipalității au precizat, în întâmpinarea depusă la acțiunea M.Chim, că planul urbanistic zonal aferent terenului „nu mai corespunde exigențelor actuale și nu mai poate sta în condiții de legalitate, la baza emiterii actelor administrative”. Ei au precizat că M.Chim deține în proprietate doar 880 mp din cei 2.202 mp aferenți proiectului, iar terenul cumpărat în 2017 se află în zona de protecție a Iașului istoric.

În plus, în urma unui control al Inspectoratului de Stat în Construcții, municipalitatea dispusese ca funcționarii responsabili cu emiterea certificatelor de urbanism să evalueze viabilitatea actelor în raport cu legislația actuală. Dacă s-ar fi aprobat prelungirea valabilității certificatului de urbanism, M.Chim ar fi putut solicita în continuare autorizarea lucrărilor de construcție. Or, planul urbanistic zonal aprobat în 2009 prevedea un coeficient de utilizare a terenului de 21, în timp ce în prezent se mai permite o valoare de maxim 4. Totuși, după cum a replicat M.Chim, Primăria nu ceruse niciodată elaborarea unei noi documentații urbanistice, dacă aprecia că cea veche nu mai este valabilă.

Primăria nu a reușit să-i convingă pe judecători că avea motive serioase de a refuza prelungirea valabilității certificatului de urbanism. Magistrații s-au raportat în primul rând la prevederile Codului Civil, conform cărora „Actele şi faptele juridice încheiate nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii”. Judecătorii și-au însușit și argumentul M.Chim cu privire la motivele pentru care Primăria putea refuza prelungirea.

„Autoritatea publică locală are posibilitatea să refuze eliberarea certificatului de urbanism doar în cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicită o modificare a prevederilor documentaţiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă sau dacă condiţiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiţii o impun. Aşadar, ipotezele de refuz al emiterii certificatului de urbanism sunt expres şi limitativ prevăzute de lege, nefiind incidente în speţă”, au apreciat magistrații.

Ei au reproșat municipalității și faptul că nu-și motivase propriu-zis refuzul, neexplicând în mod concret de ce preungirea certificatului de urbanism ar fi încălcat legea. „Este ilogic și de altfel nici nu este explicabil în fapt și nici în drept în cadrul adresei de ce, la momentul emiterii certificatului, prevederile legale erau îndeplinite, iar la momentul solicitării prelungirii nu mai erau îndeplinite”, au conchis judecătorii. Ca urmare, solicitarea M.Chim a fost aprobată, iar municipalitatea, obligată să aprobe prelungirea valabilității certificatului de urbanism. Sentința Tribunalului nu este definitivă, Primăria declarând recurs. Acesta urmează să fie judecat de Curtea de Apel.