Cercetarea a constatat că sprijinul social protejează împotriva simptomelor de anxietate asociate cu pandemia, dar a evidențiat schimbările aduse serviciilor de maternitate – adică izolarea forțată și alte restricții – ar putea afecta sănătatea mintală a viitoarelor mame.

”Chiar și în condiții de normalitate, starea de graviditate este adesea însoțită de o adevărată furtună hormonală în organismul viitoarei mămici. Firesc, contextul pandemic, cu regulile specifice de protecție – izolare, mască, vaccin, boală – nu a făcut altceva decît să accentueze aceste temeri. În acești peste doi ani de pandemie, la întrebările firești privind evoluția sarcinii, s-au adăugat cele legate de ”e bine sau nu să te vaccinezi”, ”ce se întâmplă dacă te îmbolnăvești”, ”cum să te protejezi” și, în plus, izolarea. O femeie însărcinată are nevoie de suportul familiei, să se vadă cu cei dragi, să discute, să se bucure de grija și atenția celor apropiați. Ori, din nefericire, acestora lu s-a recomandat să stea cât mai departe de anturajul obișnuit, pentru a scade cât mai mult riscul de îmbolnăvire. Și acest lucru s-a întâmplat pe o perioadă relativ îndelungată: 7 – 9 luni să stai cât mai izolat e complicat și greu de suportat”, a explicat Prof. Univ. Dr. Mircea Onofriescu (FOTO JOS), medic primar obstetrică-ginecologie în cadrul Maternității ”Cuza Vodă” din Iași.

În lucrarea publicată de BMC Pregnancy and Childbirth, cercetătorii spun că este posibil ca anularea programărilor la controale și alte modificări ale contactului față în față cu medicii, dar și cu cei din jurul lor, ar fi afectat bunăstarea femeilor însăcinate.

Autorul principal al studiului, dr. Silvia Rigato, a explicat că este vital să „protejam bunăstarea mamei în timpul sarcinii și după aceea” și „să ne asigurăm că tuturor copiilor și noilor lor familii li se oferă cel mai bun început posibil în viață”.

Studiul, care a fost evaluat de experți, a inclus 150 de femei însărcinate și s-a desfășurat în perioada apogeului crizei de coronavirus, între aprilie 2020 și ianuarie 2021 – înainte de lansarea programului de vaccinare contra COVID-19 – și a fost condus de Dr. Maria Laura Filippetti și Dr. Rigato, cercetători de la Essex Babylab, de la Universitatea din Essex.

Lucrarea a arătat că traumele prenatale, cum ar fi cea experimentată în timpul pandemiei de COVID-19, pot amplifica semnificativ vulnerabilitatea la problemele de sănătate mintală a gravidelor.

De asemenea, din studiu a reieșit că femeile însărcinate care aveau simptome depresive mai pronunțate au raportat că se simt mai puțin atașate de bebelușii lor nenăscuți.

„Deși acest rezultat este în conformitate cu observațiile anterioare conform cărora starea de spirit a femeii în timpul sarcinii influențează relația timpurie cu copilul ei, întărește necesitatea ca autoritățile să sprijine gravidele pe tot parcursul sarcinii și în perioada postnatală, pentru a le proteja sănătatea lor și dezvoltarea copiilor lor”, a punctat Dr. Rigato.

Foarte important, cercetarea a dezvăluit, de asemenea, efectul pozitiv pe care sprijinul social îl joacă în protejarea sănătății mintale a viitoarelor mame.

Autorii au descoperit că femeile care au considerat impactul COVID-19 ca fiind mai negativ au prezentat niveluri mai ridicate de anxietate.

”Tocmai de aceea, gravidele trebuie să țină legătura cu medicul lor ginecolog sau cu medicul de familie. Eu îmi rog, practic, pacientele să mă sune, la orice oră. Este important să știe că nu sunt singure în această ”aventură” pe care o trăiesc alături de soții lor. Am avut paciente gravide, și am în continuare, care s-au îmbolnăvit cu diferite tipuri de coronavirus, au fost mult mai multe nașteri premature, decât în context de normalitate, am avut pacientă cu uter cicatriceal căreia, la 39 de săptămâni, nu i s-a declanșat nașterea. Și exemplele pot continua. Cu toate am ținut legătura și, împreună, am ajuns cu bine la momentul în care și-au putut ține în brațe bebelușii. Și nici unul dintre copii nu a fost afectat. A fost foarte greu pentru mame, cu emoții, cu frici, dar, până la urmă, lucrurile au evoluat foarte bine. Dar starea de stres și anxietate a existat”, a mai adăugat Prof. Dr. Mircea Onofriescu.

În mod esențial, însă, ajutorul venit din partea partenerilor de viață, a familiei și a prietenilor, dar și suportul personalului medical, a acționat ca un factor de protecție și a fost asociat cu mai puține simptome negative la gravide.

Aceasta arată, a subliniat Dr. Filippetti, că trebuie făcut mai mult pentru a ajuta femeile în această perioadă vulnerabilă din viața lor.

„Ratele ridicate de depresie și anxietate, în timpul pandemiei, evidențiate de studiul nostru, sugerează că femeile însărcinate se confruntă cu o criză de sănătate mintală care poate interfera semnificativ și poate afecta major legătura mamă-copil în timpul sarcinii, și poate avea un impact potențial asupra rezultatului nașterii, precum și mai târziu în dezvoltarea sugarului și a copilului”, a accentuat ea.