Record negativ de naşteri la Iaşi în primele 9 luni din an. La nivel național, cel mai mic număr de nașteri de după 1930

Anul trecut, la nivel naţional, s-au înregistrat aproximativ 170 de mii de naşteri, în scădere accentuată faţă de cele 200 de mii în 2021. În anul care tocmai se încheie, primele date statistice arată o scădere şi mai mare. Numai în primul semestru din 2023 s-au născut puţin peste 73 de mii de copii, ceea ce prefigurează un an cu cel mai mic număr de naşteri de după 1930, când populaţia României (Mari) era aproape la fel de mare ca azi, peste 18 milioane de oameni.

Ziarul de Iaşi a relatat deja că, deşi Moldova a rezistat o vreme tendinţei naţionale de trecere pe spor natural negativ (adică numărul celor decedaţi îl depăşeşte pe cel al născuţilor-vii), în cele din urmă s-a aliniat acestui trend. Vaslui, Suceava şi Iaşi rămân judeţele cu cele mai mari rate de fertilitate din ţară.

Totuşi, în ciuda absorbţiei de forţă de muncă tânără din judeţele vecine, Iaşul nu trece „pe plus”. Pe fondul creşterii populaţiei după domiciliu (aproape un milion la sfârşitul lui 2023) şi al scăderii celei recenzate (760 de mii de locuitori la 1 Decembrie 2021), numărul nou-născuţilor în acest an va fi cel mai mic. Numai în primele nouă luni au venit pe lume 5791 de copii (date operative ale celor de la Statistică), numărul fiind pentru prima dată sub pragul de 6000. Din 2015, când în acelaşi interval s-au născut 7438 de bebeluşi, numărul a rămas relativ constant (6200-6600), pentru ca acum să fie cu peste 10 la sută mai mic decât anul trecut.

CITIȚI ȘI: “Fabricile” de bebeluşi din judeţ: două sate, în Top 10 naţional. Sute de copii trăiesc în Iaşi doar pe hârtie: o aberaţie statistică fără rezolvare

Explicaţia este deja binecunoscută – una simplă, dar îngrijorătoare: milioane de oameni au plecat din ţară în căutarea unui trai mai bun, iar cei rămaşi fac tot mai puţini copii şi la vârste tot mai înaintate. Se poate spune fără exagerare că un sfert din populaţia ţării trăieşte dincolo de graniţe, iar copiii celor stabiliţi acolo – dintre care unii nu au cetăţenia română – nu se vor întoarce poate niciodată aici. În calitate de provincie săracă, Moldova a fost printre cei mai mari furnizori de forţă de muncă pentru vestul Europei.

Prognozele pe următorii ani arată că, dacă tendinţele vor continua, în 2050 România va mai avea 15-16 milioane de locuitori, iar în 2100 doar jumătate.