România trage Republica Moldova în Uniunea Europeană. Ședință comună: ce s-a decis ieri la Iaşi?

Iaşul a fost, ieri, gazda a două delegaţii de parlamentari, români şi moldoveni, care au adoptat o declaraţie comună în vederea sprijinirii Republicii Moldova, în demersurile legate de integrarea europeană a ţării vecine. La discuţii au participat membrii Comisiilor juridice şi de politică externă din cele două foruri legislative, iar temele abordate nu s-au referit doar la candidatura Moldovei răsăritene la aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, declaraţia menţionează şi necesitatea înlesnirii tranzitului la frontieră. Au mai fost puse la punct detalii pentru viitoarea şedinţă comună a celor două parlamente, iar membrii celor două comisii juridice au abordat subiectul unei reprezentări de cel puţin 33 la sută a femeilor în legislativ – subiect aflat deja în dezbaterea Senatului de la Bucureşti, după exemplul Parlamentului de la Chişinău.

Participanţii la reuniunea din Aula Magna „Carmen Sylva” a Universităţii Tehnice au luat în discuţie şi teme legate de efectele războiului din Ucraina asupra economiei Republicii Moldova, de la creşterea generalizată a preţurilor până la efortul găzduirii numeroşilor refugiaţi ucraineni.

Declaraţia comună adoptată ieri este un document deosebit de important, pentru că cele două comisii – juridică şi de politică externă – sunt camere decizionale.

„Au fost punctate chestiuni care ţin nu doar de politica externă, de susţinerea diplomatică a eforturilor Republicii Moldova pentru integrarea deplină în UE, ci şi chestiuni care ţin de politica internă şi de îmbunătăţirea şi de consolidarea stabilităţii şi oferirea unui ajutor celor de la Chişinău pentru creşterea nivelului de trai şi pentru prosperitate – aşa cum e nevoie pe ambele maluri ale Prutului. E o declaraţie simbolică, de reafirmare a angajamentului nostru politic ca parlamentari de susţinere şi de continuitate a eforturilor pe care le avem de dus împreună până la realizarea obiectivelor comune, mai cu seamă în contextul geopolitic marcat de conflictul din Ucraina”, a declarat Iulia Scântei, preşedintele Comisiei juridice a Senatului.

„Trecem prin perioade dificile şi prin crize care fac implementarea anumitor reforme un pic mai dificilă şi un pic mai lentă, dar reforma justiţiei trebuie să meargă înainte”, a spus, la rândul ei, Olesea Stamate, preşedintele Comisiei juridice din Parlamentului de la Chişinău.

Ea a numit această reformă drepte una „cheie” în dezvoltarea Republicii Moldova. Corupţia afectează toate domeniile, de la sănătate la educaţie, de la justiţie la achiziţii publice, „e un fenomen care nu a fost eficient combătut în ultimii ani”, a adăugat ea.

„În mod paradoxal, din război apar şi oportunităţi, iar oportunitatea pe care o are Republica Moldova este cea legată de accelerarea unor procese de integrare – fără să fi putut bănui că ar putea exista aşa ceva – în primul rând de natură politică, cu o dimensiune economică şi socială, dar şi una de securitate”, a admis Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de politică externă din Senatul României.

Pe de altă parte, „ani de zile, noi am fost oarecum inhibaţi sau blocaţi de acest obiectiv legitim al României de a intra în Spaţiul Schengen de anumite rezerve de a nu face lucruri care ar putea să fie interpretate sau să contravină unor angajamente în Uniunea Europeană ale României sau să fie utilizate drept pretext de către unii jucători europeni care n-au fost foarte entuziaşti din raţiuni egoiste, politice şi economice ca România să intre în Spaţiul Schengen”, a mai spus Corlăţean.