Caută 
Schimbări în protocolul de tratament al pacienţilor COVID. Kaletra şi Hidroxiclorochina, folosite doar în mod excepţional
2 MIN
În urma recomandărilor făcute de specialiştii Cochrane România, protocolul de tratament al pacienţilor cu COVID-19 a fost modificat, acum tratamentul cu Kaletra fiind folosit în „mod excepţional” pentru pacienţii la care nu este posibilă administrarea altui antiviral, iar Hidroxiclorochina „rămâne o alternativă” pentru formele uşoare şi medii în lipsa altor antivirale.
Astfel, specialiştii în medicina bazată pe dovezi au atras atenţia pe data de 17 octombrie că este nevoie de modificarea protocolului terapeutic, explicând că atât Lopinavir – Ritonavir, cu denumirea comercială Kaletra, cât şi Hidroxiclorochina, cunoscută sub numele de Plaquenil, au un număr crescut de efecte adverse, iar presupusele beneficii în urma tratamentului lipsesc, cerând eliminarea urgentă a celor două medicamente. Astfel, eliminarea tratamentului Kaletra a fost solicitată în lipsa absenţei unor dovezi clinice legate de eficienţă, existând în acelaşi timp motive de îngrijorare cauzate de intensitatea efectelor adverse gastrointestinale ca urmare a administrării acestuia. „Salutăm modificarea protocolului de tratament pentru pacienţii COVID-19, este o modificare obligatorie pe care am sugerat-o din data de 17 octombrie. Misiunea Cochrane este de a furniza profesioniştilor din sănătate şi pacienţilor din toată lumea un acces rapid la cele mai bune informaţii legate de eficienţa tratamentelor”, a explicat conf. dr. Ionuţ Nistor, director executiv al Centrului Metodologic de Cercetare Medicală şi Medicină bazată pe dovezi de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi.
În acelaşi timp, Ordinul modifică şi modul de utilizare al Hidroxiclorochinei, prof. dr. Cristian Băicuş, membru al consiliului consultativ Cochrane România, considerând că această decizie a fost luată ca urmare a faptului că autorii acestui protocol nu au luat în considerare studiile randomizate existente. „Este clar că aceasta nu are efect, pentru că studiile favorabile sunt toate observaţionale (cele mai multe şi retrospective), în timp ce niciun studiu clinic randomizat, care este cel mai valid tip de studiu, şi nici vreo sinteză sistematică de studii clinice randomizate nu a arătat că aceasta este eficientă”, a declarat prof. dr. Cristian Băicuş.
Specialiştii Cochrane doresc ca ediţiile ulterioare ale acestui protocol să păstreze principiile medicinei bazate pe dovezi şi solicită în continuare ca un rol primordial să îl aibă studiile randomizate, care sunt „standardul de aur în acest domeniu”.
