Şonda de Crăciun

Lume, lume, ce de nume

Mă uit la matinalul RTL. Aflu că a ieşit la pensie şeful de ani buni de zile de la Stiftung Warentest (Fundaţia Testarea Produselor). Nici o ştire pentru mine, dar numele – numele acestuia face toţi banii: Hubertus Primus! Cum să te numeşti aşa, frate?

Şi ca să nu rămână un nume izolat, ce să vezi, altă ştire aduce alt nume: Karl-Erivan Haub – auzi, Erivan! E vorba de un miliardar german cu dublă cetăţenie (şi cea a SUA), dispărut fără urmă în 2018, care cică a fost văzut la… Moscova, câţiva ani după misterioasa sa dispariţie. Pesemne a vrut să fie mai aproape de Armenia.

În fine, după o anchetă internă a firmei, s-a aflat recent, moştenitorul lanţului Tengelmann pare-se că şi-a înscenat dispariţia, din cauza a niscaiva afaceri dubioase cu… Rusia.

Occidentul sub semnul unei înţelepciuni străvechi

„În timp ce înţelepţii stau pe gânduri, proştii cuceresc cetatea.” (Vorbă pescuită dintr-un film german oarecare.)

O comedie cu israelieni şi-o nemţoaică egipteancă

Am revăzut comedia germană Herbe Mischung (A Bitter Mix, titlul internaţional, 2015), de unde puteţi deduce că filmul merită văzut. Nu intru în detalii, dar ţin să redau un pasaj din discuţia ofiţerului în retragere Goldfein (tatăl iubitului nemţoaicei Zahra Abdullah, Benni Goldfein), pe când încă nu ştia că Zahra e pe jumătate egipteancă.

Goldfein Sr.: N-am nimic împotriva nemţilor. Vă pricepeţi de minune la purtat un război. Un popor cu o inteligenţă militară excelentă.

Zahra (Abdullah): Inteligenţă militară e o contradicţie în sine.

Goldfein Sr.: Zău? Cine zice asta?

Zahra: Fraţii Marx.

Goldfein Sr: Marx a avut un frate? Dar ce ştie o bandă de comunişti despre război!

Două comentarii emoţionante la o poză-amintire din Amnaş

Din partea unui prieten FB consătean, Ion Savu (fost veterinar în sat): „Ce păcat că îi lipsesc vechii proprietari. Aş avea multe amintiri de povestit, poate avem timp să ne mai amintim de ele faţă în faţă. Te invit să ne faci o vizită când nu eşti aşa de ocupat. Te aşteptăm.”

Pe al doilea (mai lung) nu-l mai redau complet, dar părerea de rău mai sus exprimată îşi găseşte acoperirea concretă prin pomenirea unei vorbe de prin Ardeal: rânduiala ca la saşi.

Lungul nasului

O necunoscută tot mai des întâlnită.

Stravinski şi intelecualii

Am revăzut filmul Youth (2015, regia: Paolo Sorrentino, cu Michael Caine, Harvey Keitel, Paul Dano, Rachel Weisz, Mădălina Ghenea). Zice la un moment bătrânul compozitor Fred Ballinger (jucat de Caine): „Stravinski a spus cândva că intelectualii-s lipsiţi de gust. Aşa că m-am străduit apoi să nu devin un intelectual. Cred că mi-a reuşit.”

Non-traducerea

Printre altele, am văzut pe Diva şi un film de Crăciun mai ieşit din comun: Miracol de Hanukkah.

Ei bine, în film se pronunţă şi niscaiva cuvinte în idiş. De pildă shonde. Care înseamnă ruşine, dizgraţie. Se găseşte pe net, dacă te gândeşti să cauţi şi, da, e considerat învechit (obsolet). Şi vine, desigur, de la germanul Schande (ruşine).

Ei, cum credeţi că a fost tradus cuvântul? Aţi ghicit, n-a fost: traducătorul sau traducătoarea pur şi simplu nu s-a prins despre ce-i vorba şi a transcris cu seninătate şonda.

Dar ce ştiu eu, poate e folosit fix la fel şi în România, de-o mai fi vorbind cineva în idiş sau cu inserţii din? Pe net n-am găsit nicio şondă, ci doar sondă şi sonde.

Răsplata

Să vedeţi chestie: mă duc eu în oraş, găsesc 25 de bani moldoveneşti, apoi, pe drumul de întoarcere, pe la Podul de Piatră, văd o monedă de 1 ban lângă trotuar.

Acuma, între timp, îndeobşte nici măcar eu nu mă mai aplec după monede de 1 ban, dar de data asta mi-am zis că, hai, hai să „salvez” acest bănuţ! Iar aplecându-mă, ce văd? Alte 8 (opt) monede de 1 ban, de zici că cineva le-a aruncat pe acolo!? Apoi, nu mică mi-a fost mirarea când am văzut şi o monedă de… 50 de eurocenţi! Plus alta neaoşă de 5 bani.

Cum ar veni, m-am aplecat după un bănuţ şi m-am ales cu 50 de cenţi şi 14 bani. De, luna cadourilor.

Despre banii germanilor

Aflu de la RTL că averea medie a nemţilor e de 300000 de euro. Hm, nu e rău, nu-i aşa? Dar…

Dar doar 1% din germani deţin ditamai o treime din averea totală, pe când celălalte două treimi se împart la 99% dintre nemţi.

Mda, cândva Germania se lăuda cu modelul social dat de forma unei cepe: foarte puţini foarte săraci, foarte puţini foarte bogaţi. În anii din urmă, modelul se transformă tot mai vizibil într-unul ilustrabil prin forma Turnului Eiffel. Şi asta nu doar în Germania…

Gândirea pozitivă americană

Problems are opportunities in work-clothes. Sau: Every problem is an opportunity in disguise.

Cum ar veni, problemele sunt oportunităţi în haine de lucru sau orice problemă e o oportunitate deghizată.

(Pescuite dintr-un film de Crăciun oarecare.)

Michael Astner este poet, traducător şi publicist