Speranţă de doi bani

Dar haideţi să mai vedem altă (teoretic) minune constatată după cele aproape trei săptămâni la ţară, anume că au apărut la Lidl Galata containere cu automate de preluare a recipientelor reciclabile. Bine, deocamdată atâta s-a făcut: au fost aduse şi în parcare puse.

M-am uitat eu pe geamul de la uşa de intrare şi am tras în poză ce scria pe primul automat de preluare recipiente: „Instrucţiuni – Te rugăm să introduci recipientele PET sau sticlă pe rând, unul câte unul, cu dopul spre tine. Se recomandă ca dozele de aluminiu să aibă cheiţa de desfacere culcată.”

Urmează nişte poze exemplificatoare a ideii „Aşa nu!”: recipientele, adică, să fie „nedeformate”, „golite de conţinut”, de „maxim 3 litri”, iar cutiile zise tetra-pak (lapte, sucuri de legume sau fructe etc., recipiente ce trebuie să stea la frigider, adică, doar după deschidere) sunt excluse. Ca fapt divers, acestea se colectează în Germania şi ele la reciclabile, ce-i drept, nu la automate, ci în aşa-numitul „sac galben”.

Dar încă dinainte de fotografiat toate astea, ce mi-a sărit din start în ochi şi m-a cam făcut să-mi dau măcar la figurat ochii peste cap a fost informaţia asta centrală, considerată foarte importantă: „Fiecare recipient reciclat îţi aduce un voucher de 0,020 LEI.” Exact aşa, „0,020 LEI”, lei cu majuscule!? Hă? Ridicol!

După o socoteală simplă ajungi la concluzia că ar trebui să bagi 50 de recipiente în automat, acesta să le şi ia pe toate (nu-i garantat, că de, trebuie să fie nedeteriorate, golite şi curate etc.) ca să obţii un voucher de… 1 leu!!?

Asta-mi aminteşte de promoţia ridicolă de acum ceva vreme, când o sticlă de whisky J&B era la reducere: ceva de genul 54,79 în loc de… 54,89 RON, sau 54,89 în loc de 54,99! Deci de fix 10 bani. Mai exact: de 0,18%. (Altfel, în paranteză fie spus, trebuie să recunosc, îndeobşte ofertele de la Lidl sunt de luat în seamă – spre deosebire de Kaufland, care are cu duiumul reduceri de sub 10%.)

Dar să revin şi să-mi exprim previziunea, anume că Lidl aproape sigur va da chix cu acest demers: cine naiba se va obosi să adune 50 de recipiente (peturi, sticle, doze de aluminiu), să aibă grijă să fie nedeformate, curate etc., să le care până la automat, să le introducă unul câte unul pentru 1 (un) leu? Eu unul sigur n-o s-o fac. După umila mea părere, valoarea minimă a voucherului ar trebui să fie de măcar 0,05 bani ca să conteze în vreun fel.

În fine, dacă tot vor super- şi hipermarketurile din România să colecteze recipientele reciclabile să ia exemplu de la Germania unde încă de la începutul anilor 2000 fiecare pet ori cutie de aluminiu (cu mici excepţii) are o valoare de 0,25 cenţi. Iei un sixpack, plăteşti în plus 1,50 euro. Pe care-i recuperezi ducând recipientele la automatele instalate la Lidl, Kaufland etc., indiferent de unde le-ai cumpărat. Sticlele au şi ele o valoare, între 3 cenţi sticlele de vin de un litru (cu şurub) şi 15 cenţi sticlele de bere cu dop rabatabil (cele normale valorând 8 cenţi). Nota bene, lada de bere/ apă minerală/ sucuri etc. are şi ea valoarea ei. Oricum, chiar de mai aruncă unii câte un pet ori vreo sticlă de bere în natură, se va găsi negreşit cineva, vreun boschetar (dar nu neapărat) care să culeagă recipientele şi să le ducă la automat…

Michael Astner este poet, traducător şi publicist