Potrivit proiectului de lege, pentru PFA-uri se are în vedere eliminarea plafoanelor pentru contribuţiile la sănătate, astfel că vor plăti la CASS 10% din veniturile nete, iar pentru SRL-uri sunt prevăzute două cote de impozitare: 1% pentru microîntreprinderile care realizează venituri mai mici de 60.000 euro, respectiv 3% pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro.

Referitor la acest subiect, prof. dr. Costel Istrate, prodecan al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, cadru didactic al Departamentului de Contabilitate, Informatică economică şi Statistică, a spus pentru „Ziarul de Iaşi” că, din punct de vedere strict fiscal, în anul 2024 (şi, probabil, şi în anii următori) pare să fie mai favorabilă şi mai sigură crearea unei societăţi cu răspundere limitată (SRL) decât desfăşurarea de activităţi ca persoană fizică autorizată (PFA), mai ales în cazul estimării unor venituri anuale de sub pragul de 60 de salarii minime brute (198.000 lei, cu salariul minim brut de 3.300 lei cât este în prezent, aproximativ 40.000 euro).

„Am făcut o simulare pentru veniturile unui IT-ist şi, dacă are un venit anual mai mic de 60 de salarii minime, impozitarea ca PFA este foarte apropiată de cea pe salarii. Dacă, dimpotrivă, nu-i vorba de IT-işti, PFA rămâne, în continuare, uşor mai favorabilă fiscal decât angajarea şi remunerarea cu salariu. În toate cazurile, dacă regulile rămân în forma propusă de Guvern, pentru cei care câştigă mai puţin de 60 de salarii minime pe an (adică sub 40.000 euro/an: 3.300 euro/lună, la nivelul din prezent), forma de organizare a activităţii ca SRL este clar mai ieftină din punct de vedere fiscal decât PFA: simplificând la maximum impozitele şi contribuţiile cumulate la SRL (impozit pe venitul microîntreprinderilor, impozit pe dividende şi CASS) ar fi cam la jumătate faţă de cele care vor fi suportate de PFA, cu unele diferenţieri importante, în funcţie de tipul de activitate ori de nivelul cheltuielilor profesionale”, ne-a explicat prof. dr. Costel Istrate.

Cât priveşte eliminarea plafoanelor pentru CASS, în cazul activităţilor independente (PFA, cu cele trei forme sale: întreprindere individuală, întreprindere familială şi PFA propriu-zisă), argumentele Guvernului ţin de eliminarea unei facilităţi.

„Într-adevăr, taxarea (din perspectiva CASS) de până acum a acestor categorii de persoane se făcea după reguli care pot fi calificate drept facilităţi fiscale: nimic obligatoriu până la 6 salarii minime (după ce o perioadă lungă limita a fost de 12 salarii minime), iar plata era limitată la cota aplicată pragurilor de 6 salarii minime, 12 salarii minime sau 24 salarii minime pe an. Persoanele cărora li se schimbă regimul fiscal vor putea ajunge să aibă de plătit (mult) mai mult ca până acum, ceea ce le poate crea disconfort major”, arată prof. dr. Costel Istrate, care consideră că, cel mai probabil, mulţi vor renunţa pe viitor la această formă de organizare a activităţii.

CITESTE SI: Cum se vede de la Iaşi proiectul “Legii austerităţii fiscal-bugetare”? Povara cade 85% pe privat şi 15% pe bugetari

Legat de impozitarea veniturilor microîntreprinderilor, profesorul spune că reprezintă o formă de (pseudo)facilitate fiscală acordată unor entităţi despre care se presupune că au resurse relativ limitate, din punct de vedere administrativ.

„Avantajul principal şi foarte important al acestei forme de impozitare îl reprezintă simplitatea impozitării, care conduce la costuri foarte mici de conformare din partea contribuabililor şi la costuri mici de verificare, din partea ANAF. Din păcate, acest argument nu a mai fost considerat acceptabil de către autorităţi, având în vedere faptul că impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aduce foarte puţini bani la bugetul de stat: un maxim de 0,26% din PIB, în 2018 şi 2019, la un număr extrem de mare de firme care îl aplică (în jur de 88% din firmele româneşti, începând cu 2018, după datele ANAF). Prin comparaţie, cele aproximativ 12% firme rămase să plătească impozit pe profit contribuie la buget, prin acest impozit, cu undeva în jur de 1,6% din PIB”, mai punctează profesorul din Iaşi.

Curtea Constituţională a României (CCR) va dezbate în şedinţa de plen de miercuri, 18 octombrie, „Legea austerităţii”. Asta după ce USR şi Forţa Dreptei au depus la sfârşitul lunii trecute la CCR sesizarea care vizează „Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung”, pentru care premierul Ciolacu şi-a asumat luna trecută, pe 26 septembrie, răspunderea în Parlament. „Sunt 46 de pagini de articole de neconstituţionalitate, sunt 13 articole din Constituţie călcate în picioare de Ciolacu în acest proiect. (…) Guvernul şi-a angajat răspunderea cu privire la un pachet de legi, sunt modificate 22 de acte normative, nu e un proiect de lege unitar, nu este respectată condiţia aplicării imediate a legii. Este ala-bala-portocala. Unele prevederi se aplică la 1 octombrie, unele prevederi se aplică la anul, unele în 2025, iar CCR a spus în nenumărate rânduri că asta nu este în regulă şi a admis sesizări de neconstituţionalitate”, a spus purtătorul de cuvânt al USR, Ionuţ Moşteanu, citat de Agerpres.