Un lup mâncat de oaie în clanul Corduneanu. Primeşte despăgubiri că a stat nevinovat în arest

În 2010, procurorii ieşeni ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au trimis în judecată 27 de membri ai clanului Corduneanu, aceştia fiind acuzaţi, printre altele, de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de persoane sau spălare de bani. Procesul a durat 10 ani. În cele din urmă, în ianuarie anul trecut, magistraţii Curţii de Apel Cluj au pronunţat doar trei sentinţe de condamnare, printre cei condamnaţi numărându-se şi liderul clanului, Costel Corduneanu. În cazul celorlalţi 24 de acuzaţi, fie au fost pronunţate achitări, fie s-a constatat prescrierea faptelor. Printre cei achitaţi s-a numărat şi Gheorghe Rusu.

În iulie anul trecut, acesta s-a adresat instanţei, chemând în judecată statul român, prin Ministerul Finaţelor. În acţiunea sa, Rusu a apreciat că menţiunea instanţei penale privind lipsa oricăror probe împotriva sa reprezintă practic o dovadă a faptului că fusese ţinut în arest preventiv timp de 14 luni fără nicio justificare, deci nelegal. „Reclamantul arată că a fost separat de familie, iar soţia a fost singurul sprijin al copiilor, efortul său fiind substanţial mai mare. Consideră reclamantul că lipsa sa a afectat şi copiii deoarece în acest interval de timp figura paternă nu a fost reprezentată în viaţa acestora şi au fost puşi în situaţia de a gestiona aspectele privind starea de arest preventiv a tatălui la o vârstă prea mică. Reclamantul mai arată că este de notorietate modul în care opinia publică este influenţată de «descinderile» şi «manifestările de forţă» ale organelor de urmărire penală, aspecte redate tendenţions în presa locală şi care s-au răsfrânt direct asupra sa şi a familiei sale”, au reţinut judecătorii din acţiunea acestuia.

În replică, reprezentanţii Ministerului Finanţelor au apreciat că la momentul adoptării lor, hotărârile prin care s-a dispus arestarea preventivă a lui Rusu au fost perfect legale. Simplul fapt că ulterior, acesta avea să fie achitat nu însemna şi că arestarea nu ar fi avut la bază indicii ale vinovăţiei. Nu de aceeaşi părere au fost însă şi magistraţii Tribunalului. Conform legii, „are dreptul la repararea pagubei şi persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate”. O decizie pronunţată în primăvara acestui an de Curtea Constituţională a stabilit că textul Codului de Procedură Penală se aplică şi celor arestaţi preventiv şi achitaţi ulterior, adică exact cazul lui Rusu. Ca urmare, acţiunea acestuia a fost admisă, iar statul obligat la plata a 73.500 lei cu titlu de despăgubiri. Sentinţa Tribunalului nu a mai fost atacată cu apel de Ministerul Finanţelor.