Unul dintre marile mistere ale Mitropoliei Moldovei. Moartea unui episcop anchetată după 60 de ani

Institutul de Investigare a Cri­melor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) demarează împreună cu Parchetul Militar o acţiune care încearcă să rezolve una dintre marile presupuse crime nerezolvate din Mitro­polia Moldovei şi Bucovinei.

Aceste instituţii vor începe, de marţi 25 septembrie, o acţiune de investigaţii arheologice, urmând să deshumeze rămăşiţele pământeşti ale fostului episcop de Huşi, Gri­gorie Leu, care a murit în condiţii suspecte în martie 1949.

Această acţiune, conform reprezentanţilor IICCMER, vine după ce urmaşii fostului episcop şi reprezentanţii Episcopiei Huşilor au făcut soli­citări în acest sens, dorind aflarea circumstanţelor reale care au dus la moartea prelatului. Născut în 1881 la Ţuţucani, comuna Măluşteni, în Vaslui, Grigorie Leu a fost al doi­lea copil dintr-o familie de opt, tatăl său fiind preot.

În studiile sale a ajuns şi la Facultatea de Teologie din Kiev, iar în 1904 se hotărăşte să devină preot, fiind hirotonit în acelaşi an în satul Oancea, unde activa şi ca învăţător. El a slujit şi pe front, ca preot militar, odată cu intrarea României în Primul Răz­boi Mondial, în 1916, fiind avan­sat, pentru serviciul său, la gradul de căpitan şi decorat cu Coroana României.

După unirea Basarabiei cu România, a fost trimis pe malul drept al Prutului cu împuternicire guvernamentală pentru a face mun­că misionară, didactică şi căr­tu­rească, înfiinţând, printre altele, Se­minarul Teologic din oraşul Is­mail. În 1924 a fost avansat ca arhiereu, apoi arhimandrit, fiind uns vicar al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei cu titulatura de Bo­toşăneanul.

Grigorie Leu are le­gături puternice şi cu Iaşul, fiind numit egumen al Mănăstirii „Sf. Spiridon“, dar mai apoi, după va­cantarea scaunului episcopal din Argeş, este ales în 1936 episcop ti­tular al acestei eparhii.

„Disputa intervenită între episcop şi Regele Carol al II-lea, care dorea transformarea Catedralei din Curtea de Argeş în necropolă regală şi scoaterea întregului ansamblu episcopal din circuitul patrimonial al Bisericii, va duce la situaţia în care Grigorie Leu a fost nevoit să aleagă între a renunţa la episcopat şi a se retrage la Mănăstirea Turnu sau numirea ca episcop la Huşi“, au precizat reprezentanţii IICCMER.

A devenit astfel pe 28 iulie episcop de Huşi, cel de-al 40-lea din istoria eparhiei, fiind un anticomunist convins, luând poziţii publice în acest sens după instalarea regimului.

„În august 1947 a fost acuzat public în Parlament că este un admirator al regimului an­tonescian, că a fost susţinător al războiului împotriva URSS, că nu s-a încadrat politic şi ideologic la cerinţele timpului şi că face opoziţie făţişă regimului fiind promonarhist şi reacţionar, pentru toate acestea cerându-se trimi­terea sa în judecata instanţelor civile şi bisericeşti“, au mai completat reprezentanţii IICCMER.

Astfel, acesta trebuia să fie pensionat din oficiu şi să rămână la o mănăstire. Aceştia completează că, fiind chemat la Bucureşti să îşi expună nemulţumirile, a stat la o cafea cu fostul prim-ministru, iar plecând de acolo a acuzat că ar fi fost otrăvit.

În drumul spre Vaslui cu trenul a telegrafiat de la oprirea din Crasna, cerând să vină la Huşi să îl aştepte o cunoştinţă medic, fiind ferm convins că a fost otrăvit, iar starea sa s-a agravat pe zi ce trece.

A doua zi după decesul său, de pe 1 martie, doctoriţa care l-a îngrijit a cerut să fie efectuate ana­lize suplimentare fiindcă a găsit în sputa eliminată urme de arsenic, însă protestele familiei şi cererile de deschidere a unul dosar penal s-au finalizat cu arestarea lor de către Securitate.

Astfel, IICCMER a lansat ipoteza că episcopul Gri­gorie Leu a murit în urma unui asasinat politic, iar cercetările de la Huşi urmează să demonstreze acest lucru, conform acestora.