Urmează două zile de sărbătoare: Boboteaza și Soborul Sfântului Ioan Botezătorul

Există mai multe obiceiuri în preajma sărbătorii Bobotezei pe care creştinii ortodocşi le respectă. În primul rând, în ziua Bobotezei şi încă opt după aceea se ia agheasmă mare în fiecare dimineaţă, pe nemâncate.

Agheasma mare mai este folosită de către credincioşi pentru a stropi prin casă, după ce au primit în zilele premergătoare Bobotezei preotul în gospodăriile lor, care a venit să binecuvânteze casa pentru anul care vine.

Totodată, tradiția populară spune că apa sfinţită luată acum are puteri miraculoase şi nu se strică niciodată. În multe localităţi, preotul se duce la apa care trece prin sat sau prin oraş unde aruncă o cruce ce va fi adusă la mal de unul dintre bărbaţii care sunt dispuşi să se arunce în apele îngheţate, considerându-se că cel care va scoate crucea din apă va avea parte de noroc în tot anul care urmează.

Se spune în popor că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, ele legându-şi pe inelar un fir roşu, de mătase, şi o bucăţică de busuioc, pe care îl vor pune şi sub pernă pentru a-şi visa ursitul. În această perioadă există şi grupuri de colindători care îl însoţesc pe preot prin cap strigând Kira Leisa, adaptarea în română a unei expresii greceşti care înseamnă „Doamne miluieşte”.