În cel mai recent raport The World Economic Outlook prezentat marți, 11 aprilie, de către FMI avertizează că economia globală a ajuns la „un moment extrem de incert” iar redresarea va fi dificilă.

The World Economic Outlook – WEO (Perspectiva Economiei Mondiale) prezentată marți de către FMI subliniază maximele ultimilor decenii atinse de inflație, scăderea cererii, disfuncționalitățile din lanțurile de aprovizionare și majorarea generalizată a prețurilor mărfurilor provocată invazia Rusiei în Ucraina.

Datele semnificative pentru România

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit semnificativ în sens negativ estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,1% cât estima în toamnă, la 2,4%,

Conform noilor prognoze ale FMI, economia românească va încetini de la un avans de 4,8% în 2022, până la unul 2,4% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,7%.

În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală a prețurilor de 10,5%, după un avans de 13,8% înregistrat în 2022. Ritmul de creştere a preţurilor va încetini semnificativ abia în 2024, când se va situa la 5,8%.

De asemenea, în ceea ce priveşte deficitul de cont curent al României, FMI se aşteaptă doar la o reducere uşoară de la 9,3% din PIB în 2022, până la 7,9% din PIB în 2023 şi 7,7% din PIB în 2024.

Concluzii FMI: pericol de aterizare dură

Pentru a stăvili presiunile inflaționiste băncile centrale au fost nevoite să crească agresiv ratele dobânzilor creând probleme sectorului financiar.

FMI avertizează că „ceața care învăluie perspective economice mondiale a devenit mai groasă”, parțial și din cauza creșterii recente a volatilității piețelor financiare din cauza nervozității din sectorul bancar. În WEO se arată că pericolul unei „aterizări dure” (în care guvernatorii băncilor centrale duc economiile în recesiune) reprezintă un risc tot mai mare.

În raport se arată că:

Incertitudinea rămâne ridicată, iar riscurile atârnă tot mai greu în balanța economiei, atât timp cât problemele din sectorul financiar rămân nerezolvate.
Forțele majore care au afectat economia globală în 2022 – politicile monetare stricte ale băncilor centrale pentru a atenua presiunile inflaționiste, bufferele fiscale tot mai limitate pentru atenuarea șocurilor pe fondul unor maxime istorice a datoriilor suverane, scumpirea mărfurilor și fragmentarea geoeconomică declanșată de războiul din Ucraina și redesciderea economiei chineze – vor acționa cel mai probabil și pe parcursul anului 2023.
Dar aceste forțe au ajuns în prezent să se suprapună și interferează cu măsurile pentru stabilitate financiară. În acest sens, economiștii fondului vorbesc de un risc mult mai mare – în special pentru economiile dezvoltate – de aterizare dură.
Factorii de decizie se vor confrunta în acest an cu necesitatea adoptării unor compromisuri dificile în lupta cu inflația persistentă și pentru a menține creșterea economică, păstrând în același timp stabilitatea financiară. Cu alte cuvinte va fi foarte dificil să se evite stagflația, fenomen exterm de negativ ce poate persista o perioadă relativ lungă.

Mai mult, pe cursdeguvernare