Artistul plastic ieşean Ofelia Huţul expune la Luvru

Cotidiene de mare tiraj din Franţa, SUA, Italia, Spania, Germania, Izrael, Suedia au anunţat în ediţiile lor componenţa echipei internaţionale invitate să expună la caruselul de la Luvru, în cadrul Salonului Internaţional de suprarealism, 24 -26 mai 2019: Jay Garfinkle, États-Unis; Santiago Ribeiro, Portugal; Isabel Meirelles, Portugal; Aquilino Ferreira, Portugal; Shala Rosa, États-Unis; Dan Neamu, Roumanie; Efrat Cybulkiewicz, Venezuela / Colombie / Israël; Gabriele Esau, Allemagne; Roch Fautch, États-Unis; Jay Paul Vonkoffler, États-Unis; Mario Devcic, Croácia; Octavian Florescu, Roumanie / Canadá; Daniel Cristian Chiriac, Roumanie; Domen Lo, Slovénie; Cătălin Precup, Roumanie; Maarten Vetart Vet, Pays-Bas; Chuang Chih Hui, Taïwan Chine; Genesis Cabrera, États-Unis; Ofelia Hutul, Roumanie; Vu Huyen Thuong, Vietnam; Yuliya Patotskaya, Biélorussie; Richard Shannon, États-Unis et Henrietta Paulina Kozica, Suède.

Între aceşti privilegiaţi sunt şi cinci nume româneşti: Dan NEAMU – Craiova, Octavian FLORESCU, Daniel Cristian CHIRIAC, Cătălin PRECUP şi, bineînţeles, artista ieşeancă Ofelia HUŢUL, membru a UAP Iaşi, profesor la Liceul "Dimitrie Cantemir", pentru cine nu o cunoaşte încă. O primă concluzie care se desprinde este că, având în vedere numărul de artişti români participanţi, stăm bine ca şcoală şi ca număr de acceptaţi la salon, şi faptul că Iaşul este reprezentat face onoare atât oraşului, cât şi ţării.

Muzeul Luvru, unul dintre cele mai mari din lume, dar sigur cel mai cunoscut şi celebru, a organizat salonul pe tema suprarealismului contemporan, un curent nu prea comod, având în vedere universalitatea temelor şi soluţiilor tehnice. Contemporaneitatea cere soluţii plastice proaspete şi cu surse de inspiraţie care să exprime esenţa metafizică a realităţii actuale. Artista ieşeancă, cunoscută ca o persoană activă, vioaie şi "neastâpărată" la capitolul fantezie, s-a dovedit şi în acest context inspirată, iar facultăţile psihice (imaginaţia, intelectivitatea, afectivitatea şi senzorialitatea) au ajutat-o consistent.

Subiectul plastic a provenit din tema sacrificiului uman în lupta pentru libertate – condiţia umană. Fără să alunece în tenebrele lugubrului psihic provocat de visul abisal, spre care ar fi putut fi atrasă organic, artista cu luciditate şi un simţ echilibrat a reuşit să fie şi expresivă, şi persuasivă, să convingă că orice valoare perenă se obţine prin sacrificiu. Forma umană în convulsie, culorile terne se potrivesc subiectului abordat.

Felicitări distinsă doamnă a spiritului românesc contemporan pentru marele succes!

Mihai PĂSTRĂGUŞ, critic de artă