Calvarul părinţilor: cu cine stă copilul dimineaţa? Aproape jumătate din şcolile ieşene fac cursuri după amiaza. Mii de familii cheltuie sute de lei în plus lunar

Ce înseamnă cu adevărat învăţatul după-amiaza pentru părinţi? Înseamnă bani în plus pentru activităţile before school, mai puţin timp petrecut alături de copil, o slabă supraveghere a parcursului educaţional şi mai ales un elev obosit şi distras.

Mulţi elevi, puţine spaţii

Învăţatul în două schimburi este rezultatul lipsei spaţiilor în unităţile de învăţământ. Deşi au fost introduse clasele pregătitoare, iar numărul acestora, în unele cazuri, a crescut în ultimii ani, nu au mai fost construite şcoli de stat şi nici nu au fost mărite cele deja existente.

„Soluţia nu este la noi. De 30 de ani nu s-a construit o şcoală de stat şi nici nu cred că se va rezolva foarte repede această problemă. Categoric după-amiaza nu poate exista acelaşi nivel de concentrare din partea elevilor, dar asta e situaţia. Copiii se adaptează greu la acest program, se concentrează mai greu şi nu este o perioadă propice pentru învăţat”, a spus directorul Şcolii Gimnaziale „Ştefan Bârsănescu” din Iaşi, Nicolae Viusenco. În cazul acestei şcoli, sunt 15 clase care învaţă după-amiaza. Dată fiind situaţia numărului actual al sălilor de clasă, ar fi imposibil ca toţi elevii să studieze dimineaţa în cadrul acestei unităţi de învăţământ. „Ar trebui să mai am încă 15 săli de clasă ca să nu se mai înveţe după-amiaza, aproape cât încă o şcoală”, a completat directorul.

Clasa a III-a – clasa de sacrificiu

Clasele „sacrificate” pentru orele de după-amiază sunt, de cele mai multe ori, clasele de-a III-a, deoarece nu sunt an terminal şi nici nu au un număr foarte mare de ore. De exemplu, la Şcoala Gimnazială „Colonel Constantin Langa” din Miroslava, Liceul „Profesor Mihai Dumitriu” Valea Lupului, Şcoala Gimnazială „Ştefan Bârsănescu”, Şcoala Primară „Carol I” şi Şcoala Primară „Mihail Kogălniceanu”, printre clasele care fac parte din schimbul al doilea se regăseşte şi a III-a.

În cazul Şcolii Gimnaziale „Colonel Constantin Langa” din Miroslava, este primul an în care se practică învăţatul în schimburi, din cauza creşterii numărului claselor pregătitoare. Sunt cinci clase care învaţă după-amiaza, respectiv clasele a III-a şi a IV-a. „Ar fi ideal ca toate clasele să aibă cursuri dimineaţa, însă este imposibil acest lucru. Şcoala din Miroslava a crescut frumos şi a ajuns la un număr mare de copii. Până se termină şcoala în care am funcţionat până în anul 2020, am fost nevoiţi să avem anumite clase după-amiaza”, a explicat directoarea şcolii, Aurora Diana Deliu.

Totuşi, de ce nu învaţă clasele de gimnaziu după-amiaza? „Elevii de clasa a III-a şi a IV-a încep programul de la 12:15 şi îl termină la 15:45. Dacă cei de gimnaziu ar studia după-amiaza, ar termina programul la 17, 18 sau chiar 19. În plus, este vorba despre cadrele didactice care predau în mai multe şcoli, nu numai la noi”, a precizat directoarea Şcolii Gimnaziale „Colonel Constantin Langa” din Miroslava.

La Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” din Iaşi, însă, cei care învaţă după-amiaza sunt elevii de a VI-a, fiind vorba mai exact de trei clase. „Nu aveam cum să alegem altfel. În clasa a V-a elevii sunt încă mici şi dependenţi de părinţi, fiind la început de gimnaziu, iar până se acomodează trebuie să îşi formeze un ritm de învăţare. Clasa a VII-a are cele mai multe ore şi nu era indicat ca ei să înveţe după-amiaza, întrucât ar fi plecat în fiecare zi după ora 19, iar clasa a VIII-a va avea examen”, a menţionat Nicoleta Creţu, directoarea şcolii.

Mai este timp pentru teme?

Directorii unităţilor de învăţământ din municipiul Iaşi care au fost contactaţi de „Ziarul de Iaşi” spun că sunt conştienţi de problemele cauzate de învăţatul după-amiaza. De exemplu, un elev de clasa a VI-a, care termină orele la 18:00, va ajunge acasă la aproximativ 18:30 sau chiar 19:00 şi va fi deja obosit. Drept urmare, explică directorii, au apelat la înţelegere în ceea ce priveşte temele.

„Nu e comod pentru părinţi şi pentru copii. Este foarte greu! Dimineaţa copilul rămâne nesupravegheat şi nu reuşeşte întotdeauna să îşi facă toate temele, iar seara ajunge prea târziu acasă. Încercăm să echilibrăm lucrurile prin ceea ce facem la şcoală, adică ei să acumuleze tot ce au nevoie în clasa a VI-a chiar din sala de clasă şi mai puţin din teme”, a declarat directoarea Şcolii Gimnaziale „Ion Creangă”, Nicoleta Creţu.

Timpul liber – doar o amăgire

Deşi trezitul după ora 8 poate părea un lux pentru unii elevi, părinţii ne-au explicat că, în realitate, copiii sunt mult mai obosiţi atunci când învaţă după-amiaza. Mama unui băieţel de clasa a III-a spune că a fost nevoită să îl înscrie la before school, pentru că acasă ar fi rămas nesupravegheat.

„El învaţă de la 12 la 16, iar după-amiaza mai are şi activităţi extraşcolare. Asta înseamnă că după ce iese de la ore nu mai are timp de teme, iar dimineaţa rămâne nesupravegheat acasă. Din cauza asta am ales before school, care bineînţeles că implică nişte costuri. Îşi face temele acolo, însă eu nu mai am control asupra lui. Adică, nu mai ştiu ce ştie, ce nu ştie, ce înţelege, ce nu înţelege. E doar ideea că deja sunt făcute temele”, a spus mama elevului de clasa a III-a.

Pentru a-şi putea trimite copilul la şcoală, această mămică scoate lunar din buzunar 1.500 de lei pentru before school, întrucât nu are cui să lase în grijă băieţelul. „Acest before nu aparţine de şcoală, însă este făcut cu învăţătoarea de la clasă. Nu mi se pare normal să plătesc pentru a putea merge apoi la şcoală”, a completat mama elevului.

Şcoală cu normă întreagă la doar 9 ani

În cazul unui astfel de elev, care urmează cursurile după-amiaza, iar dimineaţa participă la activităţi de tip before school, mesele, distracţia şi odihna sunt contorizate. „Copilul pleacă de acasă şi mănâncă dimineaţa, apoi la 11:30 ia prânzul şi într-o pauză de la şcoală mai mănână un sendviş. După, el mai mănâncă ce mai apucă pe drumuri după ora 16, când iese de la şcoală, fiindcă stăm în Valea Lupului şi mergem direct la activităţile extraşcolare, fără să mai avem timp să trecem pe acasă. Astfel, ajungem la ora 21 acasă”, a explicat mămica băieţelului de clasa a III-a.

Deşi mulţi ar crede că şcoala de după-amiază ar fi vreo bucurie pentru cei care au bunicii alături, lucrurile nu stau aşa întotdeauna. Bunica unui elev de clasa a IV-a, care învaţă la Şcoala Gimnazială „Alexandru cel Bun”, ne-a povestit care este situaţia nepotului ei. „Este foarte greu, pentru că el stă tocmai în Rediu şi îl aduc unul din părinţi sau eu la şcoală. Reuşeşte să îşi facă temele, însă e obosit. Altfel este când copilul vine acasă, stă puţin în parc, se mai joacă, apoi merge acasă, stă la masă, se odihneşte puţin, iar până seara are timp să îşi termine temele”, a zis aceasta.

„De la ora 12 la 16, un copil se concentrează mult mai greu, atât timp cât este trezit de dimineaţă pentru a merge la before school să îşi facă temele. Practic, el face două programe de şcoală într-o zi, pentru că la before stă tot la masă şi lucrează tot la materiile pentru şcoală. De dimineaţă până după-amiaza, copilul meu are program de şcoală”, a declarat mama elevului de clasa a III-a.

Grijile părinţilor: „Greu de crezut că în acest mod se poate dezvolta normal un copil”

La majoritatea şcolilor, părinţii sunt anunţaţi că la un moment dat, când copilul va intra într-o anumită clasă, va învăţa după-amiaza. Astfel, unii îşi fac griji încă din primul an de şcoală, imaginându-şi diverse scenarii, pentru că nu ştiu cu cine vor lăsa copilul, cine îl va duce la şcoală, când îşi va face temele şi când va mai avea timp liber.

„Fata mea este în clasa a II-a, iar anul următor va trebui să înveţe după-amiaza. Nu ştiu cum va fi, având în vedere că atât eu, cât şi soţul lucrăm de la prima oră. Probabil va trebui să stăm seara până târziu să facem teme, pentru că singura varianta ar fi ca dimineaţa să fie adus de bunici la şcoală. Am auzit chiar unele zvonuri că sunt clase care încep de la 14, nu de la 12. Asta ar însemna că va termina orele chiar şi la 18”, a spus mama unei fete de la Şcoala Gimnazială „Alexandru cel Bun”.

În cazul celor care au învăţat deja un an după-amiaza, grijile s-au mai diminuat, însă problema costurilor ridicate continuă pentru cei care nu au sprijin şi apelează la before school. „Şi în clasa a IV-a, care este an terminal, va învăţa tot după-amiaza. Va fi în continuare foarte obositor pentru el. Nu ştiu cât se poate concentra un copil de la 12 la 16, când îi scoţi mâncarea de la amiază şi orele de odihnă de la prânz”, a menţionat mama băieţelului de clasa a III-a.

Preşedintele Filialei Iaşi a Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, Constantin Neagu, a prezentat care sunt principalele nemulţumiri ale părinţilor, în ceea ce priveşte învăţatul în două schimburi: „Cele mai mari probleme sunt în cazul celor de şcoală primară. Acolo sunt problemele cele mai mari pentru adaptare, pentru că sunt aceste şcoli cu un număr foarte mare de clase şi, tradiţional, se spune că una dintre clase, la un moment dat, va învăţa după-amiaza. Părinţii copiilor respectivi sunt nevoiţi, practic, să ducă copilul la un sistem de before school, pentru ca elevii să se ducă după aceea la orele de clasă. Asta înseamnă că un copil care învaţă de dimineaţă la before school, unde tot ore face, merge apoi la şcoală şi termină după ora 16-17. Este greu de crezut că în acest mod se poate dezvolta normal un copil”.

Greu şi pentru profesori, nu doar pentru elevi

Atât în cazul elevilor din clasele primare, cât şi a celor din gimnaziu sau liceu, oboseala îşi spune cuvântul, iar performanţa visată de unii părinţi este imposibilă în cazul orelor de după-amiază. „Am primit nemulţumiri şi supărări fireşti. Seara de la 19 la 20 nu poţi să faci performanţă, nu poţi să ţii pasul şi nu te poţi concentra. Învăţatul în două schimburi este dificil pentru orice categorie de vârstă, chiar şi pentru profesori. Nu mai ţinem cont de curba lui Gauss sau de curba de efort. Sunt o mulţime de criterii pedagogice care sunt încălcate”, a declarat directoarea Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir”, Anca Dimitriu.

În cazul Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir”, pare că dintotdeauna s-a desfăşurat învăţatul în două schimburi. Din cele 34 de colective, 10 învaţă după-amiaza (clasele a VI-a, a VII-a şi a X-a). „Dintotdeauna a fost practicat învăţatul în schimburi la Cantemir. Sunt director de 10 ani. Am mai lucrat 10 ani înainte ca profesor şi tot aşa se învăţa. Atunci, chiar, învăţau şi mai mulţi după-amiaza, iar eu am mai renunţat la laboratoare şi am ajuns la 24 de clase dimineaţa, dar cu sacrificii. În orice caz, la cât de mulţi suntem, nouă ne mai trebuie un corp de clădire”, a explicat conducerea liceului.

Populaţia şcolară creşte – infrastructura stagnează

Contactaţi de „Ziarul de Iaşi”, directorii au spus că de-a lungul timpului au căutat soluţii pentru creşterea numărului sălilor de clasă sau chiar pentru construirea unei noi clădiri. În comunele alăturate municipiului Iaşi, populaţia şcolară a crescut în ultimii ani, iar dacă înainte părinţii alegeau să aducă copiii la şcolile din oraş, acum îi înscriu la unităţile şcolare din proximitatea lor.

De pildă, acum patru ani, la Liceul „Profesor Mihai Dumitriu” din Valea Lupului erau doar 400 de copii, iar acum, conform datelor transmise de director, sunt 1.300. La această şcoală, învăţatul în schimburi se practică de trei ani, de când spaţiile au devenit insuficiente. Astfel, acum, clasele a II-a, a III-a şi a IV-a sunt cele „sacrificate” pentru studiul de după-amiază. „Este obositor pentru toată lumea. Am încercat şi cu gimnaziul după-amiaza, doar că ei au şi şapte ore pe zi, terminând la ora 19 sau chiar 20. Ideal este să înveţe într-un singur schimb, dar din păcate nu avem spaţiu, chiar dacă s-a construit foarte mult. Avem un proiect prin care se va construi o şcoală mai mare, dar durează. Din păcate, infrastructura nu poate creşte în acelaşi ritm cu populaţia şcolară. În ultimii ani s-au construit o şcoală, două grădiniţe, iar acum se mai face încă o grădiniţă din module. Deci, de la două corpuri de şcoală, în curând vom avea şase, în care învaţă copiii de grădiniţă, cei din ciclul primar, gimnazial şi liceal”, a explicat directoarea liceului „Profesor Mihai Dumitriu” din Valea Lupului, Petronela Petrea.

Chiar şi în cazul Şcolii Gimnaziale „Ion Creangă” s-a încercat găsirea unei soluţii de către conducerea şcolii. „M-am gândit chiar la spaţii modulare în curtea şcolii. Însă, orice soluţie înseamnă foarte mulţi bani. Ni s-a recomandat să cerem o expertiză a şcolii şi, dacă ţine clădirea, să încercăm să cerem construirea un etaj. Sunt tot felul de idei, dar nu avem o soluţie în acest moment”, a menţionat Nicoleta Creţu.

92 de unităţi şcolare din 211

Conform datelor transmise de Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, în judeţul Iaşi există 211 unităţi cu personalitate juridică, iar în 92 dintre acestea activitatea didactică este organizată în două schimburi.

Cele 26 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică din municipiul Iaşi, care desfăşoară activitatea didactică în două schimburi, sunt: Colegiul Naţional de Artă „Octav Băncilă”, Colegiul Tehnic „Ioan C. Ştefănescu”, Colegiul Tehnic „Ion Holban”, Colegiul Tehnic „Mihail Sturdza”, Liceul cu Program Sportiv, Liceul Tehnologic de Electronică şi Telecomunicaţii „Gheorghe Mârzescu”, Liceul Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări, Liceul Tehnologic de Transporturi şi de Construcţii, Liceul Tehnologic „Petru Poni”, Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir”, Liceul Teoretic „Miron Costin”, Şcoala Gimnazială „Alexandru cel Bun”, Şcoala Gimnazială „Alexandru Vlahuţă”, Şcoala Gimnazială „Carmen Sylva”, Şcoala Gimnazială „Dimitrie A. Sturdza”, Şcoala Gimnazială „George Călinescu”, Şcoala Gimnazială „Ion Creangă”, Şcoala Gimnazială „Ion Simionescu”, Şcoala Gimnazială „Nicolae Iorga”, Şcoala Gimnazială „Otilia Cazimir”, Şcoala Gimnazială „Ştefan Bârsănescu”, Şcoala Gimnazială „Titu Maiorescu”, Şcoala Postliceală Sanitară „Gr. Ghica Vodă”, Şcoala Primară „Carol I”, Şcoala Primară „Gheorghe Asachi” și Școala Primară „Mihail Kogălniceanu”.