Cum a scăpat de închisoare un traficant de droguri: „Nu sunt traficant, ci bolnav”. Judecătorii au schimbat sentinţa pe loc

sâmbătă, 02 martie 2024, 02:50
3 MIN
 Cum a scăpat de închisoare un traficant de droguri: „Nu sunt traficant, ci bolnav”. Judecătorii au schimbat sentinţa pe loc

Condamnat la închisoare în primă instanţă, un traficant de droguri a găsit argumentul cu care să-i înduplece pe judecători în apel. „Nu sunt traficant, ci bolnav”, a spus acesta. Surprinzător, magistraţii au ajuns la concluzia că avea dreptate şi că ar fi mai util societăţii în libertate decât după gratii.

Ioan Andrei Tănăsucă a fost trimis în judecată în septembrie 2021, pentru trafic de droguri de risc şi de mare risc. Cercetările arătaseră că Tănăsucă începuse să cumpere substanţe cu efecte psihoactive încă din 2011, pentru consum propriu, la petrecerile organizate prin cluburile de noapte. Începuse cu produse entobotanice şi continuase cu cannabis, ajungând în final la cocaină, amfetamină şi ecstasy. Ajunsese astfel să cunoască şi distribuitori, şi clienţi. În 2015, luase hotărârea să vândă o parte din drogurile cumpărate, pentru a-şi finanţa viciul. Devenise la rându-i cunoscut ca având în permanenţă droguri spre vânzare. Anchetatorii au stabilit că în perioada ianuarie-iunie 2015 se aprovizonase cu 300 de pastile de ecstasy, pe care le vindea cu 60-80 de lei bucata. Mai cumpărase şi 120 grame de cannabis, din care vânduse două treimi. S-a retras temporar din afaceri după ce, în urma unei acţiuni instrumentate de DIICOT Maramureş, furnizorul său de ecstasy fusese arestat.

A cumpărat 3 kg de cannabis

S-a reapucat de „muncă” în ianuarie 2016, cumpărând 3 kilograme de cannabis, cu 25 de lei gramul. A început să-l vândă cu 40-60 de lei gramul, în cantităţi de 20-60 de grame. Pe 31 decembrie 2016, un grup de tineri a fost oprit de poliţişti după ce se aprovizionase de la Tănăsucă, iar traficantul a ajuns în cele din urmă în faţa judecătorilor. Colaborase cu anchetatorii, ajutând la tragerea la răspundere şi a altor traficanţi, aşa că a beneficiat de clemenţă. El a fost condamnat totuşi la 3 ani de închisoare, cu executarea în regim de detenţie.

Sentinţa a fost contestată de Tănăsucă, acesta apreciind că judecătorii plecaseră de la o premisă greşită, aceea că gravitatea infracţiunii era sporită de faptul că se apucase de trafic după o lungă perioadă în care fusese simplu consumatpr. Or, dimpotrivă, dependenţa de droguri este o afecţiune medicală. „Situaţia în care inculpatul a comercializat droguri a reprezentat o afecţiune medicală care l-a împiedicat să facă alegeri sănătoase”, s-a menţionat în motivele de apel. În plus, imediat după ce fusese prins şi începuse ancheta în cazul lui, Tănăsucă se cuminţise. Îşi găsise un loc de muncă stabil, lucrând acum la Oslo, în Norvegia.

Argumentul Curţii de Apel

Argumentele prezentate de tânăr au fost acceptate de magistraţii Curţii de Apel. Aceştia au apreciat că Tănăsucă se îndreptase, iar încarcerarea nu ar putea avea ca efect decât reintrarea lui într-un cerc infracţional. „Plasarea inculpatului în regim de detenţie, deşi poate avea un oarecare rol de intimidare pentru alte persoane tentate la adoptarea unei conduite ilicite identice, poate determina pentru inculpat revenirea în anturajul de consumatori şi traficanţi de droguri şi o pierdere a acestuia definitiv din mediul social. Curtea nu poate să nu aibă în vedere faptul că închisorile sunt considerate «şcoli ale criminalităţii», deoarece experienţa încarcerării duce la însuşirea multor tehnici, metode şi procedee prin care pot fi ispăşite faptele antisociale, elemente cunoscute de ceilalţi condamnaţi dispuşi să-şi împărtăşească cunoştinţele, dar şi la concentrarea multor trăiri negative precum resentimentele, mânia şi ura. Unii indivizi intră în penitenciar lipsiţi de un comportament violent, dar ies dominaţi de trăsături agresive. Penitenciarul reprezintă un cadru al frustrărilor şi raporturilor ghidate de interese, ce presupune o comunicare neobişnuită determinată de impulsuri şi stări de moment”, au spus judecătorii Curţii de Apel.

Aceştia au menţinut pedeapsa stabilită de Tribunal, de 3 ani de închisoare, dar au schimbat modalitatea de executare. Astfel, executarea pedepsei a fost suspendată pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani. Sentinţa Curţii de Apel este definitivă. 

Comentarii