De Sănătate

Punem punctul pe știi

Dependenţi de oxigen. 6.000 de ieșeni au rămas cu sechele după Covid

luni, 31 mai 2021, 02:02
7 MIN
 Dependenţi de oxigen. 6.000 de ieșeni au rămas cu sechele după Covid

Sute de ieşeni au cerut de la Casa de Sănătate aparate care să-i ajute la respirat. Sunt şi cazuri mult mai grave în care supravieţuitorii infecţiei cu noul coronavirus au nevoie de transplant de plămâni. Suferinţele unui bărbat de 44 de ani care încă mai speră să primească un plămân în străinătate: „La AKH în Viena, unde ar fi costat 120.000 de euro, nu mai primesc români. Am mai vorbit în Israel, acolo costă doar 50.000 de dolari, dar a început războiul. O promisiune şi o speranţă avem în Belgia“, ne-a spus soţia bolnavului.

Peste un milion de români au trecut prin COVID 19, în cele 15 luni de pandemie. Mulţi dintre ei au ajuns pe patul de spital, fie în saloanele destinate bolnavilor severi, fie în cele de ATI. Aproape 30.000 şi-au pierdut viaţa, iar la peste 160.000 Covid-ul a lăsat urme adânci. Este şi cazul lui Fănel Alexa, de 44 de ani care, din cauza virusului, a ajuns pe lista de aşteptare pentru transplant de plămâni.

În septembrie, anul trecut, familia Alexa mergea la Bucureşti, la Institutul Marius Nasta, pentru controlul anual. Fănel Alexa suferă de fibroză pulmonară şi trebuia să facă un CT. Înainte însă a fost testat COVID. Rezultatul l-a surprins atât pe el, cât şi pe ai lui.

„Nu ne venea să credem. Nu avea niciun simptom, avea gust, miros, nu tu febră, nimic. Deci, întâmplător am aflat de boală. Acasă, ne-am izolat cu toţii, şi eu, şi copiii, pentru că aşa erau şi sunt regulile. Soţul a trecut pe tratament imediat – azitromicină, dexametazonă şi eliquis. La o săptămână a ieşit din nou pozitiv. Atunci i-au făcut CT-ul şi când i-au văzut plămânii nu voiau să-i dea drumul din cauza imaginii de geam mat“, povesteşte Larisa, soţia lui Fănel Alexa.

În cele din urmă, bărbatul a ajuns acasă. Spre seară însă, saturaţia de oxigen a coborât la 90%. „Imediat am sunat-o pe doctoriţa Strâmbu de la Nasta care a transmis că-l aşteaptă“, a mai spus Larisa Alexa.

Pe 10 septembrie a fost internat. Nu la ATI, pentru că acolo erau cazuri mult mai grave. A doua zi, după analize a primit remdesivir, azitromicină şi mască de oxigen. Tratamentul şi-a dovedit eficienţa după 19 zile, când rezultatul la testul PCR a venit negativ.

A ajuns la o saturaţie de numai 56%

Pe la sfârşitul lui octombrie, Fănel Alexa s-a decis să meargă la muncă. Familia deţine o firmă de tractări în Bârlad prin care îşi asigură traiul. Dar, după câteva zile, bărbatul se simţea tot mai obosit, motiv pentru care în decembrie s-a decis să facă un control post-Covid. După radiografie şi analize i s-a spus că „este un pic mai bine decât în septembrie“.

A trecut pe tratament cu cortizon, iar în ianuarie a făcut recuperare la Spitalul de Pneumoftiziologie Iaşi. „În martie am încercat şi terapia de oxigen hiperbaric. Înainte de prima şedinţă au spus că îi pregătesc corpul şi i-au aplicat oxigen intravenos şi terapie cu laser de joasă tensiune. După a patra şedinţă, l-a buşit sângele pe nas. Foarte abundent. Sângerările se repetau o dată la două zile. Am mers la Institutul Nasta, unde doctoriţa lui i-a spus că aşa ceva nu a văzut niciodată. I-au cauterizat nasul la alt spital. După două săptămâni, pe 30 martie l-au trimis acasă. Cinci zile mai târziu a căzut din picioare brusc. Şi-a pus oximetrul, iar saturaţia varia între 70 şi 90. Copiii au chemat ambulanţa, iar când a venit avea saturaţia 56. L-au stabilizat în ambulanţă după care a urmat o săptămână la ATI“, povesteşte Larisa Alexa.

La Spitalul din Vaslui, l-au internat la Secţia de Pneumologie unde, după două săptămâni, l-au externat deşi nu se ţinea pe picioare. „Atunci aveam deja depus dosarul pentru transplant de plămâni la DSP. Doctoriţa aproape că l-a dat afară din secţie, ameninţându-ne că pune cronic-TBC pe foaie şi nu mai vedem transplant. Tot susţinea că nu vrea să ia soţul vreun microb din spital, dar, în fiecare dimineaţă, asistenta plimba spray-ul cu ventolin sau sindicort de la un bolnav la altul“, mai spune Larisa Alexa.

A stat în salvare, în faţa blocului

Acasă, concentratorul nu era pregătit. Trebuia să vină firma să mai lege un aparat în serie cu cel existent pentru ca bărbatul să aibă capacitatea optimă de oxigen. Până ce concentratorul a fost pus la punct, bărbatul a aşteptat în salvare, în faţa blocului. Nu putea respira singur. Acum este bine, dacă se poate spune aşa, cu saturaţie de 97.

Între timp, dosarul de transplant i-a fost respins, pe motiv că prezenta risc. „De la Metrol se îngrăşase. 100 kilograme avea şi i-au respins dosarul. Am fost şi la Agenţia Naţională de Transplant, la Radu Zamfir. Am primit promisiuni. Între timp ne-am interesat, iar la AKH în Viena, unde ar fi costat 120.000 de euro, nu mai primesc români. Am mai vorbit în Israel, acolo costă doar 50.000 de dolari, dar a început războiul. O promisiune şi o speranţă avem în Belgia“, mai adugă Larisa Alexa.

La ultimul CT făcut pe 14 martie, medicii au constatat că bărbatul prezenta „arii în geam mat cu distribuţie nesistematizată la nivelul ambelor volume pulmonare, cu aspect sugestiv pentru pneumonie COVID, cu afectare aproximativ 80%“.

Până când va primi vreun răspuns legat de transplant, Fănel Alexa trebuie să facă şendinţe de chimioterapie. Din cauza repausului la pat prelungit, riscă să îşi piardă tendoanele.

Peste 6.000 de ieşeni au rămas cu sechele post-COVID

Drama lui Fănel Alexa nu este singulară. În 15 luni de pandemie, peste 42.000 de ieşeni au fost confirmaţi cu infecţia cu noul coronavirus. Mulţi dintre ei, au ajuns pe patul de spital, fie în saloanele destinate bolnavilor severi, fie în cele de ATI. În jur de 900 dintre ei şi-au pierdut viaţa. Medicii specialişti estimează că peste 6.000 de ieşeni au rămas cu sechele după ce au trecut prin boală.

„Între 10 şi 30% din persoanele infectate cu SARS-Cov-2 au probleme de sănătate trenante dupa faza acută a infecţiei. Este ceea ce se denumeste azi «Long Covid» sau «PASC» (post-acute sequelae SARS-CoV-2 infection). Din păcate, în România, persoanele care au nevoie de oxigenoterapie pe termen lung la domiciliu, din cauza sechelelor Covid, nu au asigurat acest tratament. Puteţi verifica acest lucru în protocolul Ministerului Sănătăţii. Probabil fiindcă au fost declaraţi «vindecaţi». Dar, ceea ce se ştie clar astăzi este că cel puţin pacienţii peste 50 de ani, care au mai mult de trei comorbidităţi (gen boli cardiovasculare, renale, endocrine etc) şi au fost spitalizaţi, au nevoie în continuare de oxigenoterapie continuă la domiciliu. Deci, elefantul este în cameră şi trebuie recunoscut! O treime din cei infectaţi au nevoie de recunoaşterea noţiunii de «Covid lung» şi mare parte din ei necesită încă luni bune de oxigenoterapie de lungă durată la do­miciliu. Guvernanţii sunt obligaţi sa elaboreze un program în acest sens!“, a precizat prof. dr. Traian Mihăescu, medic primar pneumolog, Şeful Secţiei I de Pneumologie de la Spitalul de Pneumoftiziologie.

În perioada pandemiei, din martie anul trecut şi până în prezent, Casa Jude­ţeană a Asigurărilor de Sănătate a primit 793 de solicitări cu 5.700 de dispozitive medicale pentru oxigenoterapie la domiciliu. „Am decontat valoarea de 1,1 milioane lei. Au avut prioritate asiguraţii care au avut probleme post-Covid. Noi acordăm pentru 12 luni sau trei luni în funcţie de recomandarea medicului. Înregi­străm o medie de şapte luni pentru dispozitiv. Acordam prioritizare pacienţilor post-Covid. Nu există liste de aşteptare“, a declarat Radu Ţibichi, preşedintele CJAS Iaşi.

Fostul viceprimar Botez avea compresor acasă

Fostul viceprimar Radu Botez, actualul consilier pe probleme de circulaţie al primarului Mihai Chirica, a trecut şi el prin experienţa COVID 19. Tot în perioada pandemiei şi-a pierdut mama.

„Eu cred că la ora actuală un oximetru trebuie să existe în fiecare gospodărie. Am trecut prin experienţa neplăcută Covid 19 şi din păcate cu final neplăcut, cu mama mea, care avea atunci 94 de ani. După o răceală, pneumonie, a avut nevoie de oxigen. La experienţa de atunci nu am ştiut să gestionez lucrurile. Să aduc repede un oximetru, să văd procentul de oxigen din sânge, ea nevrând să meargă la spital. Pănâ când mi-am dat seama cum stau lucrurile, a avut o cădere puternică, au urmat două luni de griji prin spitale şi apoi a murit. Dacă aş fi avut un oximetru la data respectivă şi aş fi ştiut cât de importantă era concentraţia, aş fi dus-o cu 12 ore mai devreme şi lucrurile sunt sigur că ar fi stat altfel“, îşi aminteşte Radu Botez.

Ca pacient COVID, acesta mărturiseşte că a avut mai multe simptome, până la scăderea oxigenului. „Oxigenul începe să aibă o valoare critică sub 94%. Eu am ajuns la 90% şi am luat decizia de a merge la spital, deşi mi-am adus un compersor care făcea posibil să am o mască cu oxigen acasă. A fost foarte bine că am mers la spital, unde lucrurile au mers într-o direcţie foarte bună după două zile. Cât priveşte simptomele, am persoane cunoscute care au avut probleme reale după Covid, chiar şi o lună, o lună şi jumătate, inclusiv nevoia de oxigen“, a mai spus Radu Botez.

Comentarii