Dezastru! Peste jumătate dintre maşinile din Iași sunt sub norma de poluare Euro 3

Dezvoltarea mobilităţii urbane a fost principala temă de discuţie a unei dezbateri care a avut loc ieri la Primărie. Accentul a fost pus în special pe alternative de mobilitate care să fie prietenoase cu mediul: de la trotinete electrice şi până la maşini nepoluante. În context, primarul Mihai Chirica a vorbit despre creşterea alarmantă a maşinilor poluante în municipiul Iaşi ca pondere în parcul auto al oraşului. La eveniment au participat autorităţile locale, importatori şi producători de automobile, furnizori de componente pentru maşini electrice şi echipamente „smart” pentru acestea, precum şi companii private care furnizează soluţii şi tehnologii inteligente dedicate îmbunătăţirii condiţiilor de mobilitate urbană.

Consolare: Iaşul stă rău, dar ceva mai bine decât judeţene vecine

În cadrul dezbaterii, primarul Mihai Chirica a susţinut că 55% din parcul auto din municipiul Iaşi are o normă de poluare sub Euro 3 inclusiv.

„Avem ultimele statistici de la serviciul de înmatriculări la nivel naţional şi vă spun că situaţia este deranjantă spre gravă în sensul că parcul auto înregistrat în municipiul Iaşi – peste 55% din parc este sub Euro 3 inclusiv. Nu este bine, este grav că nu avem un pachet legislativ coerent care să stimuleze înnoirea parcului auto şi stimularea autovehiculelor nepoluante”, a spus Mihai Chirica.

Totuşi, şeful Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), Cristian Milea, a precizat că Iaşul stă mai bine faţă de celelalte judeţe din zona de nord-est a ţării în ceea ce priveşte maşinile nepoluante.

„Acest lucru nu mă califică în niciun fel să demontez ce spunea domnul primar pentru că situaţia nu e bună. Chiar dacă suntem în raport cu celelalte cinci judeţe ale regiunii mai bine, înclin să cred că ceea ce spune domnul primar este riguros adevărat, şi că situaţia la momentul acesta impune un plan de măsuri”, a spus Milea, după ce a prezentat câteva statistici din care a rezultat că Iaşul stă mai bine în regiune în ceea ce priveşte parcul auto.

„Situaţia cea mai fastă o are Iaşul, acolo unde contingentul maşinilor cu vârstă până la 5 ani este cel mai bine reprezentat, contingentul vehiculelor cu vârste cuprinse între 6 şi 15 ani este, de asemenea, cel mai bine reprezentat din regiune, şi e de menţionat că numărul vehiculelor cu vârstă mai mare de 15 ani este cel mai mic din regiune”, a spus Cristian Milea.

De menţionat că Milea a făcut raportare la judeţe, în timp ce primarul a vorbit strict de municipiul Iaşi.

Primăria şi APIA au semnat un protocol ieri prin care cele două entităţi vor să se promoveze reciproc pe parcursul a 36 de luni în ceea ce priveşte dezvoltarea mobilităţii urbane. Unul dintre obiective este stimularea cetăţenilor să achiziţioneze maşini nepoluante. Cu referire la încurajarea alternativelor de mobilitate urbană, primarul Chirica a enumerat mai multe proiecte demarate la Iaşi, edilul subliniind că accentul este pus în special pe dezvoltarea transportului public local.

„Sunt programe cum ar fi modernizarea liniilor de tramvai, proiect care va trebui să continue indiferent cine va fi primarul Iaşului, continuarea modernizării parcului de autobuze, introducerea de benzi dedicate transportului public, piste pentru biciclete, trotinete, modernizarea parcului de salubritate şi aducerea de soluţii tehnologice noi şi moderne în domeniul smart în ceea ce priveşte mediul”, a mai declarat primarul Iaşului.

Din păcate, sunt planuri enunţate de ani de zile, timp în care Iaşul rămâne unul dintre „campionii” polării în rândul oraşelor mari.

Cum un proiect imobiliar încurajează un alt tip de mobilitate urbană

La conferinţă a participat şi Mihail Vasilescu, partener Prime Kapital, compania ce are în plan dezvoltarea proiectului Silk District pe fosta platformă Teba din Calea Chişinăului. El a subliniat că proiecte de tip „mixed-use” dezvoltate prin reconversia unor platforme industriale, aduc o contribuţie pozitivă în atingerea obiectivelor planului de măsuri privind mobilitatea urbană. Partenerul Prime Kapital a invocat două motive principale în acest sens: reducerea nevoii de deplasare pe distanţe mari în interiorul oraşelor şi reconversia unei foste platforme industriale.

„Punând laolaltă funcţiunile importante din viaţa fiecărui individ: birouri lângă spaţii de locuit, lângă spaţii comerciale, ca funcţiuni principale ale dezvoltării, şi, de asemenea, aducând o serie de funcţiuni secundare – clinici, grădiniţe, restaurante, spaţii de petrecere a timpului liber. În felul acesta se reduce nevoia de deplasare în interiorul oraşului pe distanţe lungi şi se introduce o alternativă viabilă prin transportul cu biciclete, trotinete electrice, mersul pe jos şi, astfel, se reduce presiunea asupra infrastructurii existente”, a declarat Mihail Vasilescu.

Despre Silk District, proiect de amploare care va fi implementat pe o suprafaţă de 10 ha, Vasilescu a menţionat că studiile realizate au arătat că indicii de trafic calculaţi sunt sub capacitatea actuală de preluare, astfel că proiectul ar urma să aibă un impact minim pe infrastructura existentă.

„Subliniez că o parte semnificativă a deplasărilor către şi dinspre noul cartier se va realiza cu ajutorul transportului public, fapt care va determina un trafic diminuat”, a spus Mihail Vasilescu.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv, partenerul Prime Kapital a precizat că, în general, fostele platforme industriale sunt foarte bine deservite de către infrastructura existentă ţinând cont de faptul că, în trecut, au lucrat mii de oameni în fostele fabrici. El a subliniat că, în prezent, infrastructura este sub-utilizată.

„Mai sunt şi alte elemente secundare, şi anume tipologia clădirilor şi a construcţiilor. Vorbim despre construcţii care încorporează tehnologii moderne, construcţii care sunt prietenoase cu mediul, care sunt eficiente din punct de vedere energetic. De asemenea, vorbim despre infrastructuri de parcare care încorporează facilităţi pentru automobile electrice şi, în felul acesta, toate aceste elemente contribuie la atingerea acestor obiective de mobilitate urbană”, a conchis Mihail Vasilescu.

Publicitate și alte recomandări video